Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cat de comuna mai este Politica Agricola Comuna?

Īn aceeasi zi īn care s-a prezentat proiectul de buget european, comisarul pentru agricultura Phil Hogan a venit cu cateva clarificari privind viitorul banilor pentru PAC.
Hogan spune ca taierea cu 5% a fondurilor PAC pentru 2021-2027 era previzibila, avand īn vedere gaura lasata de Brexit si noile prioritati europene. Si puncteaza ca, daca statele membre nu sunt dispuse sa vina cu mai multi bani la buget, reducerile sunt de neevitat. Comisarul lasa sa se īnteleaga ca, avand īn vedere negocierile dure care s-au dus, s-ar putea si mai rau.
Īn acest context, am decis ca, īn cadrul viitorului PAC, sa protejez īn primul rand subventiile directe, spune Hogan.
Anvelopa pentru platile directe nu va fi redusa cu mai mult de 4% īn nici un stat membru, a mai spus el.
De fapt, banii alocati pentru subventii īn cadrul PAC 2021-2027 va fi mai mare decat acum. Va ajunge la o proportie de 72%, fata de 70%.

Plafonarea la 60.000 de euro?
La nivel individual, fermierii mici si medii vor avea cel mai putin de suferit. Īn cazul lor, platile ar putea sa scada foarte putin sau chiar deloc.
Comisarul a anuntat īnsa oficial o informatie care circula pe surse īnca de acum cateva luni. Si anume, va propune o plafonare a platilor la 60.000 de euro. Banii rezultati din plafonare ar urma sa ramana la nivelul fiecarui stat membru, nu se īntorc la Bruxelles, si vor fi redistribuiti fermelor mici si medii.
Este un anunt īngrijorator pentru fermele mari. Totusi, trebuie luat īn calcul ca nu este o decizie definitiva. Īn Comunicarea privind PAC, pe care a publicat-o la finalul anului trecut, Hogan vorbea de mai multe optiuni: plafonare, plata redistributiva sau degresiva. Deci mai ramane de vazut cum va fi. Nu e exclus sa fie aruncata o astfel de informatie pe piata pentru a pregati de fapt reduceri mai mici.
Īn plus, Hogan a spus ca va lua īn calcul si costurile cu forta de munca din ferme. Ramane de vazut ce īnseamna si asta.

Convergenta se pastreaza
Comisarul mai spune ca doreste continuarea convergentei, adica egalizarea subventiilor īntre statele membre. Pentru acele state ale caror plati pe hectar sunt mai mici decat media UE, propune reducerea la jumatate a diferentei. Īnca nu e clar cum va fi finantata convergenta. Hogan a spus doar ca va fi finantata de toate statele membre.
Īn urma combinarii convergentei si a reducerilor de buget, 16 tari vor avea anvelopa pe subventii scazuta cu 3,9%, alte 6 tari vor avea reduceri mai mici de atat, unele aproape deloc, si alte 5 tari vor avea fonduri mai mari chiar si cu 12-13%.
Despre Romania, Slovacia si Portugalia, Hogan zice ca nu vor avea scaderi īn anvelopa totala pentru platile directe. Iar Bulgaria va avea o reducere foarte mica, de 1%.

Statele vor plati facturi mai mari
Si la Pilonul 2 - Dezvoltare Rurala se vor face economii. Comisia Europeana vrea sa ceara statelor membre sa īsi creasca contributiile.
Mai precis, Hogan spune ca s-au gandit la o reducere cu 10% a cofinantarii proiectelor cu fonduri europene. Acest gol ar trebui umplut de statul membru. Altfel, plateste fermierul. De exemplu, īn Belgia, asta ar īnsemna ca statul trebuie sa vina cu 12 milioane de euro īn plus pe an si īn Irlanda cu 47 de milioane.
Toate aceste propuneri sunt facute pornind de la presupunerea ca nu vor exista cresteri ale contributiilor statelor la bugetul european. Dar, daca liderii statelor membre decid sa plateasca mai mult, PAC-ul ar putea arata cifre mai optimiste atrage, atentia Hogan.
Īn urmatoarele saptamani, Comisia va publica propunerile legislative pentru PAC si apoi īncep negocierile cu statele membre.

Veronica HUZA

Citeste si:


Opinii agro-politice
Īntrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, īn conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, īnsa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate īn vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de īmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii īi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. Īn viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical īn privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le īntretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor īnvecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar īn mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da īn arenda. Pentru ca legislatia nu īl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele īnvecinate. Īn doi-trei ani am putea rezolva problema."