Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
In Romania, Angus are cea mai rapida crestere a efectivelor din lume

De la zero efective în anul 2007, Angus a ajuns în Romania la peste 30.000 de capete. Este cea mai raspandita rasa de vaci pentru carne din lume. Varietatea rosie este mai raspandita pe continentul american, preponderent în Canada, dar si în Germania, de unde au importat si unii crescatori romani. Varietatea neagra este mai raspandita si mai bine ameliorata prin selectii repetate.

Lelior Iacob, director general al Agentiei Nationale de Zootehnie, spune ca Angus s-a adaptat la conditiile noastre climatice si valorifica foarte bine furajele voluminoase.
Necesita un consum redus de nutreturi concentrate sau chiar deloc.
Rezista foarte bine la iernat pe asternut de paie, fara grajduri sofisticate.
Fata usor vitei de 30-45 de kilograme.

Elvetienii de la Karpaten Meat au contribuit la construirea brandului Angus în Romania. Au început în 2008, pe cand erau doar patru-cinci crescatori la nivel national. Acum, vorbim despre 750 de ferme active în Romania, care cresc vaci Angus, spune Tamas Nagy Peter, un crescator redutabil, cu doua ferme de Angus - una cu vaci negre, cealalta cu vaci rosii.
Am depasit cifra de 30.000 de capete din aceasta rasa. Peste 90% au certificate de origine.
Angus are un randament la abatorizare de peste 65%, iar raportul de carne în carcasa poate sa depaseasca 70%. Animalele se îngrasa pana la 700 de kilograme, pentru ca piata europeana cere o carcasa de 300-330 de kilograme. Exemplarul ideal de Angus este de constitutie medie, robust, cu picioare scurte, cu sira spinarii în linie dreapta, cu un cap mic si bine legat.
Tamas Nagy Peter crede ca nu exista probleme cu vanzarea carnii de Angus în Romania. "Este singura rasa care se abatorizeaza integral în tara. Nu exportam animale vii. Este lipsa mare de carne premium pe piata din Romania. Dintre toate efectivele vandute de membrii asociatiei, 60-70% se abatorizeaza."

Genetica adusa din Scotia, din Germania, din Statele Unite ale Americii, din Australia atesta ca stapanii ciurdelor vor performanta cu orice pret.
De retinut ca, printre acesti crescatori, sunt foarte multi fermieri tineri, ceea ce este un semn bun pentru viitor.

Viorel PATRICHI

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."