Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Aurel Placinschi construieste la Tiganasi, Iasi, o ferma cu vaci de carne

Viorel PATRICHI

Aurel Placinschi din comuna Tiganasi, judetul Iasi, are o ferma de 200 de vaci cu lapte. A urmarit evolutia pietei si a inceput sa le metiseze pentru a realiza un vis care se arata profitabil: o ferma cu vaci de carne.

Proiectul acestui profesionist in agricultura Romaniei este foarte ambitios: vrea sa dezvolte ferma cu vaci de lapte pana la 300-350 de capete mulse si, in paralel, construieste a doua ferma pentru vacile de carne.
“Trebuie facuta educatia consumatorilor. Multi romani au plecat in strainatate, au vazut ce fel este carnea de vita acolo, o vor cauta si aici. Sigur o vor aprecia. Si atunci cred ca vom ajunge si noi sa stimulam piata, daca lucram corect. Si presa va avea un rol important pe acest front nou pe care vrem sa-l deschidem. Chiar incerc sa punem in functiune si un abator de carcasa pentru ca sa nu mai fiu nevoit sa vand in alta parte.
De ce vreau sa fac asa? Fiindca orice abator e tentat sa vanda la acelasi pret atat carnea de calitate superioara cat si carnea mai proasta.
Daca am abatorul meu, voi specifica: aici am metis Charolais, Limousin, Angus. Iar aici este vaca de reforma, la pret mai mic. Deci trebuie sa dam fiecaruia ceea ce-i trebuie si ceea ce
si permite,” explica Aurel Placinschi.
A inceput deja sa realizeze metisi de carne, pentru a merge treptat spre rase curate. “Cred ca asa vom izbuti sa valorificam carnea la un pret mai bun. Trebuie insa rigoare si corectitudine din partea crescatorului. Vreau, pentru inceput, sa dezvolt metisi Angus cu Limousin. Experienta ne va spune ce merge mai bine”, spune fermierul.
Materialul seminal il cumpara de la Semtest Targu-Mures, dar si din import, de la Schontal Schul, din Olanda, Canada. “Luam materiale bune si cheltuim multe zeci de mii de euro in acest scop. Transfer embrionar nu am facut. E cam scump si nu ne-o permitem.
Este un lucru pretentios si ar trebui sa faci embrioni din acelasi animal mai departe, sa nu mai aduci tot de-acolo. Ca sa import embrioni de-acolo, sa obtin o vaca pe care doar s-o mulg, e prea putin. Sigur ca prin aceasta metoda s-ar valorifica eficient zestrea genetica, am arde si noi etapele in cresterea vacilor de carne sau de lapte, dar acest lucru presupune o dotare foarte pretentioasa”, spune Aurel Placinschi.
Baltata Germana va forma nucleul vacilor de carne din ferma lui. Are productia de lapte mai mare ca Baltata Romaneasca, nu e atat de bine adaptata la noi, in schimb da rezultate bune prin metisare cu rase carne.
La fel ca alti fermieri, in anumite situatii, nu va evita nici metisarea cu Holstein, fiindca asa se obtin taurasi de buna calitate pentru ingrasare.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."