Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Aurel Placinschi construieste la Tiganasi, Iasi, o ferma cu vaci de carne

Viorel PATRICHI

Aurel Placinschi din comuna Tiganasi, judetul Iasi, are o ferma de 200 de vaci cu lapte. A urmarit evolutia pietei si a inceput sa le metiseze pentru a realiza un vis care se arata profitabil: o ferma cu vaci de carne.

Proiectul acestui profesionist in agricultura Romaniei este foarte ambitios: vrea sa dezvolte ferma cu vaci de lapte pana la 300-350 de capete mulse si, in paralel, construieste a doua ferma pentru vacile de carne.
“Trebuie facuta educatia consumatorilor. Multi romani au plecat in strainatate, au vazut ce fel este carnea de vita acolo, o vor cauta si aici. Sigur o vor aprecia. Si atunci cred ca vom ajunge si noi sa stimulam piata, daca lucram corect. Si presa va avea un rol important pe acest front nou pe care vrem sa-l deschidem. Chiar incerc sa punem in functiune si un abator de carcasa pentru ca sa nu mai fiu nevoit sa vand in alta parte.
De ce vreau sa fac asa? Fiindca orice abator e tentat sa vanda la acelasi pret atat carnea de calitate superioara cat si carnea mai proasta.
Daca am abatorul meu, voi specifica: aici am metis Charolais, Limousin, Angus. Iar aici este vaca de reforma, la pret mai mic. Deci trebuie sa dam fiecaruia ceea ce-i trebuie si ceea ce
si permite,” explica Aurel Placinschi.
A inceput deja sa realizeze metisi de carne, pentru a merge treptat spre rase curate. “Cred ca asa vom izbuti sa valorificam carnea la un pret mai bun. Trebuie insa rigoare si corectitudine din partea crescatorului. Vreau, pentru inceput, sa dezvolt metisi Angus cu Limousin. Experienta ne va spune ce merge mai bine”, spune fermierul.
Materialul seminal il cumpara de la Semtest Targu-Mures, dar si din import, de la Schontal Schul, din Olanda, Canada. “Luam materiale bune si cheltuim multe zeci de mii de euro in acest scop. Transfer embrionar nu am facut. E cam scump si nu ne-o permitem.
Este un lucru pretentios si ar trebui sa faci embrioni din acelasi animal mai departe, sa nu mai aduci tot de-acolo. Ca sa import embrioni de-acolo, sa obtin o vaca pe care doar s-o mulg, e prea putin. Sigur ca prin aceasta metoda s-ar valorifica eficient zestrea genetica, am arde si noi etapele in cresterea vacilor de carne sau de lapte, dar acest lucru presupune o dotare foarte pretentioasa”, spune Aurel Placinschi.
Baltata Germana va forma nucleul vacilor de carne din ferma lui. Are productia de lapte mai mare ca Baltata Romaneasca, nu e atat de bine adaptata la noi, in schimb da rezultate bune prin metisare cu rase carne.
La fel ca alti fermieri, in anumite situatii, nu va evita nici metisarea cu Holstein, fiindca asa se obtin taurasi de buna calitate pentru ingrasare.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.