Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Liviu Neagu: "Oferim fermierilor solutii la cheie''

Dotarea tehnica a unei ferme nu se limiteaza doar la tractoare, combine si implemente. Sunt si alte utilaje necesare. Este segmentul de piata atacat de Bergerat Monnoyeur Romania, care are în oferta echipamente pentru decolmatarea canalelor de irigatii, pompe si generatoare de energie electrica, precum si încarcatoare cu brat telescopic fabricate în Romania.

Grupul Monnoyeur este reprezentat în Romania de 4 companii: IPSO Agricultura, Bergerat Monnoyeur, Eneria si Sitech. "Prin aceste companii noi oferim fermierilor romani solutii la cheie", explica Liviu Neagu, (foto) directorul general al Bergerat Monnoyeur Romania.
In oferta Bergerat Monnoyeur Romania se gasesc utilaje si echipamente pentru curatarea canalelor de irigatii principale si secundare, pentru modernizarea lor, pentru constructia de noi canale, tehnica pentru echiparea statiilor de pompare cu grupuri electrogene, motoare, pompe si alte echipamente. De asemenea, pot oferi echipamente de irigatii, fie ca e vorba de irigatii prin picatura, prin inundare sau alte echipamente, în functie de necesitati.

Bergerat Monnoyeur a prezentat recent modelele de excavatoare Cat 320 si 323, foarte utile si în agricultura.
"Sunt fermieri mari, chiar si fermieri medii, în principal din sudul si vestul Romaniei, care si-au achizitionat excavatoare si alte utilaje Caterpillar, pe care le folosesc la o serie de lucrari în ferme, la saparea de santuri si canale pentru colectarea apelor care baltesc pe terenurile agricole si pentru decolmatarea canalelor de irigatii. Totodata, pentru actionarea pompelor de apa utilizate la irigatii sau asanari, fermierii pot avea la dispozitie si generatoare de energie furnizate de Eneria."

Oferta Bergerat Monnoyeur pentru agricultura mai include mini-încarcatoare cu cupa pentru cereale si alte materiale, precum si încarcatoare cu brat telescopic, asamblate în Romania.
"Cand am venit în Romania, la începutul anilor 90, ne-am considerat deschizatori de drumuri si am aratat Vestului ca se pot pune bazele unor companii solide si în aceasta tara. Ulterior, alte firme concurente ne-au urmat exemplul. Acum suntem din nou deschizatori de drumuri si, din toamna anului trecut, producem la o fabrica din Medias încarcatoare Caterpillar TH, cu brat telescopic, deosebit de utile în ferme mixte. Este o premiera, iar prin aceasta vrem sa le deschidem apetitul concurentilor nostri si pentru astfel de investitii, sa-i facem sa înteleaga ca Romania nu este doar o piata de desfacere".
Liviu Neagu a precizat ca fermierii interesati pot regasi produsele si serviciile companiilor din grup la nivelul întregii tari. ''Pe partea de agricultura ne gasiti la Bacau, Braila, Craiova, Constanta, Fetesti, Timisoara, Oradea, Targu Mures si mai avem alte 7 puncte mai mici de vanzare cu depozite de piese de schimb. În viitor vrem sa deschidem 5 noi filiale si sa modernizam si sa extindem alte 5 deja existente.''

Arpad DOBRE

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 26 din 4 iulie 2018

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."