Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Pentru absorbtia fondurilor europene, recomanda infiintarea unei institutii guvernamentale

Maria BOGDAN

Comisarul european Dacian Ciolos, prezent in tara noastra, in zilele de 3-4 martie, a tinut sa spuna, intr-o conferinta de presa, ca obiectivele vizitei exced problematica agricola, ele fiind concentrate pe tema absorbtiei fondurilor europene. Dintre raspunsurile date la intrebarile ziaristilor, reproducem cateva semnificative.

Romania risca sa piarda fonduri europene

“Ca membru al Comisiei Europene, sunt interesat si eu ca Romania, care este o tara europeana mare si are alocate importante fonduri comunitare, sa le utilizeze integral si eficient. Daca in ceea ce priveste absorbtia, lucrurile stau bine, nu acelasi lucru se intampla in privinta realizarii proiectelor si a platilor. Ca urmare, Romania risca sa piarda fonduri”, a spus Dacian Ciolos.
El a subliniat ca tara noastra are unul dintre cele mai birocratice si mai complexe sisteme administrative.
Ca atare, solutiile necesare sunt simplificarea procedurilor, transparentizarea pe orizontala. In acest sens, considera necesara infiintarea unei institutii specializate, la nivel guvernamental, in subordinea directa a primului ministru sau independenta, pentru administrarea fondu-
rilor europene.

O institutie care sa aiba autoritate politica si personal calificat, stabilizat.
Astfel, lucrurile pot fi simplificate, se pot evita erorile, pot fi explicate mai clar procedurile standard.

Stocarea privata, singurul sprijin in situatii de criza

Criza carnii de porc, amplificata si de situatia din Germania, provocata de aparitia dioxinei, a fost depasita. Comisia Europeana a intervenit rapid, prin stocarea privata, astfel ca in cateva saptamani preturile au crescut cu 10%. Totusi, producatorii se afla intr-o situatie dificila, pentru ca, desi preturile pe piata sunt mari, ele nu acopera cheltuielile. Asta, mai ales datorita preturilor ridicate ale furajelor.
Mijloacele de actiune ale CE sunt limitate. Singura solutie de sprijin ramane stocarea privata. “Am intentia ca, in cadrul viitoarei PAC, sa propun instrumente, care acum nu exista, pentru sprijinirea producatorilor agricoli.”

Stimularea cultivarii terenurilor tine de politica nationala

Despre amendarea celor care nu-si lucreaza terenul, Dacian Ciolos nu s-a pronuntat, dar a lasat sa se inteleaga ca nu este in practicile comunitare.
Exista reglementari europene privind acordarea de subventii pentru terenurile care sunt lucrate sau sunt intretinute in bune conditii agricole si de mediu. Autoritatile romane au aceasta baza pentru a controla folosirea terenurilor. Stimularea cultivarii lor insa, tine de politica agricola nationala care trebuie sa existe. “Oricum, dupa 2014, intentia mea este sa fim mult mai restrictivi privind utilizarea fondurilor si sa le concentram spre agricultorii activi.”

Organizarea producatorilor, transpusa in noua PAC

Referitor la criza alimentelor, Dacian Ciolos a subliniat ca tendinta de crestere a preturilor produselor agricole se va manifesta in continuare, dat fiind faptul ca oferta este mai mica decat cererea. Dar, una este cresterea globala structurala si alta este variatia pietei, volatilitatea preturilor care afecteaza producatorii. De aceea, este necesara transparentizarea lantului alimentar, o comunicare pe intregul lant, de la producator la consumator.
“Romania are, in aceasta privinta, o marja de manevra. Principala solutie este organizarea producatorilor agricoli care, in aceste conditii, pot negocia si pot obtine un pret mai bun. Sunt tari care au 50-60% din producatorii agricoli care vand prin cooperative, grupuri de producatori sau organizatii de producatori. De altfel, organizarea producatorilor va fi transpusa in noua PAC”, a spus comisarul.

Plafonarea subventiilor este inca neclarificata

Plafonarea subventiilor acordate producatorilor agricoli nu a fost, inca, definitivata. “Avem evaluari in aceasta privinta, dar inca nu s-a luat o decizie. Cand vorbim de credibilitatea PAC si de asteptarile legate de aceasta, una dintre probleme este modul cum sunt sprijiniti producatorii agricoli din fonduri publice.
Ideea este ca aceste fonduri se dau pentru ca ei sa poata obtine venituri si sa-si asigure traiul. Deci, este mai greu de explicat cand se ajunge la 500.000-1.000.000 euro/om. Una este sustinerea producatorilor, mentinerea populatiei in mediul rural si alta este remunerarea capitalului unei companii care face investitii in agricultura.
Trebuie gasita o cale de mijloc si sa stabilite niste limite explicabile pentru cetateanul de rand. Incercam sa gasim mijloacele ca sprijinul financiar sa se distribuie cat mai echitabil si transparent, fara sa uitam ca exista si ferme mari, care contribuie la productia alimentara.
Pentru acestea, pot exista alte instrumente, nu prin cateva sute de mii de euro, subventie directa. De exemplu, subventionarea creditelor, a investitiilor, promovarea produselor pe piata etc.”


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."