Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Sedinta Consiliului de ministri ai agriculturii

Maria BOGDAN

Sedinta lunara a Consiliului de ministri ai agriculturii si pescuitului a avut loc la Bruxelles, pe 17 martie. Delegatia Romaniei a fost condusa de ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, care a fost insotit de reprezentantul permanent al tarii noastre in Comitetul special agricol, Achim Irimescu, cel care ne-a prezentat agenda reuniunii si discutiile purtate.

Nicio decizie privind OMG

Comisia Europeana a supus aprobarii Consiliului trei decizii privind punerea pe piata a OMG: soiurile de porumb Monsanto 89034; Mon 88017, destinat furajelor; soiul de bumbac GHB613.
Romania, si alte state membre, au sustinut propunerea. Dar nu s-a intrunit numarul de voturi pentru o majoritate calificata si nici nu s-a obtinut majoritatea de blocaj. Ca urmare, conform legislatiei actuale, Comisia va aproba deciziile respective in decurs de doua luni.

Piata laptelui s-a imbunatatit

Cei 27 de ministri au audiat Raportul CE privind piata laptelui pe trimestrul III al anului trecut, in care s-a aratat ca situatia s-a imbunatatit, deoarece pretul laptelui brut a crescut semnificativ.
La nivel european, fata de 28 eurocenti/kg in primavara trecuta, s-a ajuns, in noiembrie, la 33,3 eurocenti/kg.
In Romania, pretul mediu a crescut de la 23,9 eurocenti pe litru in septembrie la 26,6 eurocenti in noiembrie. In Bulgaria, pretul pretul mediu este 31,7 eurocenti/litru; in Ungaria, 29 eurocenti /litru, cel mai mare pret fiind in Cipru, 51 eurocenti/litru.
Exista, in continuare, problema nerealizarii cotei de lapte. In 2010-2011, spre exemplu, s-au realizat doar 70% din cantitatea de 146 milioane de tone, respectiv 102 milioane tone. Romania se mentine de mai multa vreme la nivelul de 70% din cota alocata.

In aceste conditii, cateva state membre care isi depasesc cotele au propus eliminarea penalizarilor pentru depasiri. Comisarul Dacian Ciolos a respins propunerile, motivand ca s-ar crea riscuri pentru piata europeana.

Concluzie privind Reforma PAC

Referitor la Comunicarea CE privind Reforma PAC, presedintia maghiara a insistat ca ministrii sa adopte concluziile propuse. Romania a cerut includerea a doua amendamente.
Primul: PAC sa nu mai fie cu doua viteze. Cu alte cuvinte, Romania si Bulgaria sa beneficieze de 100% din platile directe, incepand din 2014 si nu din 2016, asa cu este stabilit. Asta ar insemna pentru noi o suma de 360 milioane euro anual.
Al doilea: dat fiind ca populatia rurala este imbatranita, sa se permita stimularea intineririi, prin plati directe diferentiate. Adica, din suma totala alocata sa se acorde tinerilor plati cu 10-20% mai mari.
Masura ar urma sa se aplice pe baza voluntara. S-au opus 8 state, printre care Marea Britanie, Grecia, Danemarca, Suedia. In urma presiunilor facute de Ungaria, s-a adoptat ca si concluzie a presedintiei ungare.
Calendarul privind Reforma PAC prevede o prima evaluare privind impactul acesteia pana la sfarsitul lunii martie. In iunie, CE trebuie sa prezinte propunerea legislativa a reformei, dupa care vor urma discutii. In cursul lui 2012, se va adopta Reforma.

Olanda cere simplificarea PAC

Desi vorbeste despre simplificarea PAC, in realitate se constata ca reforma, in forma conceputa, nu va asigura acest deziderat. Cu atat mai mult cu cat se preconizeaza “inverzirea” PAC. In aceste conditii, Olanda a propus anumite conditii de simplificare: care au intrunit acordul a 23 de state membre. Si anume:
- Efectuarea controalelor pe baza analizei de risc, in sensul ca, daca exista un sistem pus la punct, iar beneficiarii dau informatii corecte, sa se poata renunta la control.
- Sa se acorde statelor membre flexibilitate in programarea si indefinirea controalelor, monitorizare si evaluare, in cazul in care masurile politice adoptate sunt eficace.
- Aplicarea unor penalitati proportionale cu nivelul deficientelor.
- Asigurarea transparentei si a responsabilitatii, respectiv interpretarea egala a cerintelor UE.
- Stimularea utilizarii IT.

Negocierile cu Mercosur au fost deblocate

La solicitarea Olandei, s-a introdus pe ordinea de zi problema negocierilor cu Mercosur, organizatie care cuprinde un grup de state din America Latina.
Grupul - Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay si Venezuela - a incheiat un acord privind pozitia in comertul international. Ulterior, la aceste state fondatoare s-au adaugat Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador si Peru. Negocierile cu UE, blocate anterior, s-au deblocat anul trecut dar, desi au fost 4 runde, nu s-a facut nicio oferta de concesii comerciale. Problema o constituie mai ales carnea de vita. Exista temerea ca aceasta ar putea invada piata europeana. De aceea, s-a cerut sa nu se adopte decizii de liberalizare.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.