Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Un concern din Olanda si Germania construieste in judetul Alba cea mai mare ferma industriala de vaci de lapte

Viorel PATRICHI

Zece societati germane si olandeze au constituit DN Agrar Group SRL si au inceput sa construiasca o ferma de tip californian in satul Reciu, din Garbova de Sebes, judetul Alba. Ferma va avea 4 grajduri cu 2.000 de vaci de lapte. Capitalul este preponderent olandez.
In luna mai, vor veni primele 200 de vaci, a declarat Sorin Anderco, manager general al firmei, la emisiunea Viata satului. Compania va cultiva 2.000-2.500 hectare de teren pentru furaje. Asociatii au afaceri zootehnice in tarile lor.

Deocamdata, sunt in constructie doua grajduri a cate 500 de animale. Ferma va avea numai vaci Holstein si se va intinde pe 18 ha.

Sala de muls, de tip H, are 60 de posturi. Vacile se vor mulge de 3 ori pe zi, adica 18 ore. Alte 3-4 ore vor fi dedicate spalarii instalatiilor. Va fi un program in trei schimburi.

Ulterior, vor mai construi o ferma pentru ingrasarea taurasilor si o fabrica de lapte. “Este un concept integrat. Vom face industrie pentru laptele de vaca.
Pe acoperisuri, se vor monta panouri solare. Vom avea si o instalatie de biogaz, pentru a ne apropia de independenta energetica totala”, ne asigura Sorin Anderco.
Se preconizeaza o productie de 28-32 de litri pe zi pe cap de vaca. Costul de productie pe 1 litru de lapte este calculat la 23-24 de eurocenti. Maximum 10 persoane vor gestiona intreaga ferma. Fost director la o companie multinaionala, Sorin Anderco pledeaza pentru marile exploatatii de tip industrial in agricultura.

“Intr-o ferma cu 2.000 de vaci, investitia pe cap de vaca este mai mica si mai profitabila, decat intr-o suta de ferme cu 20 de capete”. Aceasta ferma enorma se realizeaza cu fonduri europene, prin FEADR. Asociatii au putut sa acceseze usor peste 8 milioane de euro pentru acest proiect. (Cineva trebuie sa ia fondurile europene...).

Cu o parte din acesti bani, concernul DN Agrar Group SRL a cumparat ferma de vaci a companiei Albalact de la Vaideeni (Orastie), care se va moderniza si se va extinde. Investitiile de la Orastie si Garbova de Sebes fac parte dintr-un proiect mai amplu al concernului DN Agrar Group SRL. Sorin Anderco precizeaza ca afacerea de la Garbova este doar un modul care se va multiplica apoi acolo unde asociatii vor gasi noi pamanturi disponibile. Obiectivul lor este sa realizeze un complex cu 10-15.000 de vaci.

Strainii au ales Alba pentru nivelul mai ridicat de precipitatii, expunerea mai indelunga la soare, terenurile arabile comasate. Trebuie spus aici ca Alba este judetul cu cele mai multe sate depopulate din Romania.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."