Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Un concern din Olanda si Germania construieste in judetul Alba cea mai mare ferma industriala de vaci de lapte

Viorel PATRICHI

Zece societati germane si olandeze au constituit DN Agrar Group SRL si au inceput sa construiasca o ferma de tip californian in satul Reciu, din Garbova de Sebes, judetul Alba. Ferma va avea 4 grajduri cu 2.000 de vaci de lapte. Capitalul este preponderent olandez.
In luna mai, vor veni primele 200 de vaci, a declarat Sorin Anderco, manager general al firmei, la emisiunea Viata satului. Compania va cultiva 2.000-2.500 hectare de teren pentru furaje. Asociatii au afaceri zootehnice in tarile lor.

Deocamdata, sunt in constructie doua grajduri a cate 500 de animale. Ferma va avea numai vaci Holstein si se va intinde pe 18 ha.

Sala de muls, de tip H, are 60 de posturi. Vacile se vor mulge de 3 ori pe zi, adica 18 ore. Alte 3-4 ore vor fi dedicate spalarii instalatiilor. Va fi un program in trei schimburi.

Ulterior, vor mai construi o ferma pentru ingrasarea taurasilor si o fabrica de lapte. “Este un concept integrat. Vom face industrie pentru laptele de vaca.
Pe acoperisuri, se vor monta panouri solare. Vom avea si o instalatie de biogaz, pentru a ne apropia de independenta energetica totala”, ne asigura Sorin Anderco.
Se preconizeaza o productie de 28-32 de litri pe zi pe cap de vaca. Costul de productie pe 1 litru de lapte este calculat la 23-24 de eurocenti. Maximum 10 persoane vor gestiona intreaga ferma. Fost director la o companie multinaionala, Sorin Anderco pledeaza pentru marile exploatatii de tip industrial in agricultura.

“Intr-o ferma cu 2.000 de vaci, investitia pe cap de vaca este mai mica si mai profitabila, decat intr-o suta de ferme cu 20 de capete”. Aceasta ferma enorma se realizeaza cu fonduri europene, prin FEADR. Asociatii au putut sa acceseze usor peste 8 milioane de euro pentru acest proiect. (Cineva trebuie sa ia fondurile europene...).

Cu o parte din acesti bani, concernul DN Agrar Group SRL a cumparat ferma de vaci a companiei Albalact de la Vaideeni (Orastie), care se va moderniza si se va extinde. Investitiile de la Orastie si Garbova de Sebes fac parte dintr-un proiect mai amplu al concernului DN Agrar Group SRL. Sorin Anderco precizeaza ca afacerea de la Garbova este doar un modul care se va multiplica apoi acolo unde asociatii vor gasi noi pamanturi disponibile. Obiectivul lor este sa realizeze un complex cu 10-15.000 de vaci.

Strainii au ales Alba pentru nivelul mai ridicat de precipitatii, expunerea mai indelunga la soare, terenurile arabile comasate. Trebuie spus aici ca Alba este judetul cu cele mai multe sate depopulate din Romania.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.