Profitul agricol nr 34
13 septembrie 2017
Reintroducerea in circuitul productiv a pajistilor abandonate si a parloagelor (I)

Majoritatea natiunilor lumii au avut la activ cuceriri teritoriale dintre care cele mai cunoscute sunt conquista ibericilor si westernul anglosaxonilor in cele doua Americi. Noi romanii nu ne-am aventurat mai departe de vatra istorica daco-romana, sa ocupam alte taramuri, ca unele popoare. Am cucerit si imblanzit in schimb natura salbatica inconjuratoare, am creat, dezvoltat si extins o civilizatie pastorala autentica, fara egal in spatiul carpato-danubiano-pontic.

Legat de aceste cuceriri ancestrale, mi-a ramas intiparita in memorie o vizita avuta in urma cu mai bine de trei decenii in Carpatii Nordici ai Europei, mai exact in Tatra Joasa a Slovaciei, unde, la Cooperativa de crestere a oilor Nemecka - in romaneste “Nemtoaica”, am fost intampinati de seful stanii, un “valach” (pastier) care in limba slovaca inseamna cioban sau pastor (pastorius in latina), mai bine zis un urmas al romanilor existenti sau pripasiti pe acolo cu oile. Dupa cuvintele de bun venit, valachul ne-a dat apa sa ne spalam pe maini din “galeta”, ne-am asezat la masa si am mancat “brinza” si, la sfarsit, am baut “jintitza” rece din cause mari de lemn frumos sculptate. A fost pentru mine socant sa vii din Carpatii romanesti si sa constati ca la sute de kilometri, intr-o mare slava, semeni de-ai nostri, care si-au pierdut limba, mai pastreaza totusi denumirile ocupatiei, obiectelor si produselor civilizatiei pastorale cu care au “cucerit” pajistile lantului carpato-balcanic pana in cel caucazian si nu numai.

Este dureros sa constati ca, incepand cu ultimii 20 ani, progresiv am uitat sa ne pastram cuceririle seculare ale inaintasilor asupra spatiului pastoral romanesc, sa-l gospodarim pe mai departe asa cum se cuvine. Abandonul pajistilor despre care am mai scris in paginile acestei reviste a atins cote alarmante, greu de imaginat. Oficial, in “Programul national de reabilitare a pajistilor, perioada 2005-2008” intocmit de MAPDR si aprobat in sedinta de Guvern a Romaniei din 5 august 2004 sunt inscrise 412,4 mii hectare (8,5% din cele 4.845,4 mii ha) invadate de vegetatie lemnoasa nevaloroasa (paducel, maces, mur, zmeur, alun etc.); 266,7 mii ha (5,5%) invadate de vegetatie ierboasa nevaloroasa (pipirig, brandusa, stevie, steregoaie etc.); 162,6 mii ha (3,4%) acoperite cu feriga; 87,2 mii ha (1,8%) ocupate cu tarsa si 550,8 mii ha (11,3%) musuroaie intelenite, in total 1.479,7 mii ha (30,5%) pajisti degradate in principal datorita abandonului lor.

Rezulta ca aproape o treime din suprafata de pajisti naturale ale tarii noastre sunt intr-o grava suferinta datorita lipsei actiunilor cu care le-am “cucerit” si mentinut secole de-a randul prin pascut adecvat cu animalele sau cositul lor in fiecare an, alaturi de alte lucrari specifice de gospodarire pentru a stavili reinstalarea si expansiunea padurii din care au provenit.

De la aceste constatari au trecut deja 6 ani, iar situatia s-a agravat si mai mult, deoarece in cazul pajistilor abandonate, dupa cum se stie, natura nu sta pe loc. Vegetatia lemnoasa indeosebi, se extinde in progresie geometrica, iar inlaturarea ei este din ce in ce mai anevoioasa si mai costisitoare, odata cu trecerea anilor.

Ne punem intrebarea cu cine o sa executam volumul urias de lucrari manuale pentru defrisarea acestei vegetatii lemnoase? Unde lucreaza acum echipele de maramureseni specializati in astfel de lucrari si cat o sa ne ceara (negocieze) pentru defrisari, stiut fiind ca acestia in prezent activeaza pe bani grei si multi in strainatate? Va trebui sa ne ocupam serios de mecanizarea lucrarilor de defrisare, nivelare, curatire, suprainsamantare etc., acolo unde este posibil.

Va fi necesar sa stimulam prin toate mijloacele posibile valorificarea pasunilor din zona montana mai greu accesibila. Nu este normal ca pe munti intregi sa nu mai urce picior de animal in ultimii ani! O alta masura pentru limitarea extinderii vegetatiei lemnoase, pana la defrisarea ei, ar fi pasunatul cu caprele sau introducerea in turmele de oi a unui numar adecvat de capre.

Nu este lipsit de interes ca unele suprafete de pajisti puternic invadate de vegetatie lemnoasa sa fie valorificate in sistem organizat cu animale de interes cinegetic (cerb, caprior etc.). Este de dorit ca toate suprafetele cu destinatia de faneata sa fie macar o data pe an cosite, altfel invazia cu vegetatie nedorita este iminenta.

Teodor MARUSCA

Citeste si: