Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Pentru modernizarea rapida a fermelor, am cerut modificarea schemei de punctaj

In anul 2010, fermele noastre de pasari nu mai au profit. Profitul crescatorilor este practic sub zero. Lucram in paguba. Nu avem nici acces la fonduri structurale europene. In acest an, am avut o singura sesiune de depunere de proiecte, si abia la sfarsitul lui septembrie s-au publicat rezultatele. Am pierdut toata vara.

Conditia minima de calificare a proiectelor este un numar de 66 de puncte. Enorm! Schema de punctaj ii defavorizeaza pe unii fermieri. De aceea, trebuie modificata. Trebuie sa se puna o conditie obligatorie: daca nu ai bani pentru cofinantarea proiectului, sa nu depui dosarul! Pentru ca, din toate proiectele care au fost declarate castigatoare, numai 16% au putut semna contractele. Si daca de trei ani doar 16% au semnat contractele si au demarat proiectele, inseamna ca noi nu ne mai modernizam niciodata. Asta este una din hibele programului. Practic, s-au declarat 100 de castigatori, iar din acestia, 50-70 nu au gasit o banca sa le dea credit, nu au gasit un partener cu care sa se asocieze.
La noi, oamenii depun proiecte, aduna puncte, dar nu indeplinesc ultima conditie - cea care trebuie sa demareze investitia si care este cea mai importanta - cofinantarea.
Aici este un paradox. Banii de la cele patru sesiuni de depunere se reporteaza. Iar noi avem nevoie de investitii acum. De aceea, eu am facut demersurile necesare la Ministerul Agriculturii pentru modificarea acestui sistem de acordare a fondurilor.
Nu avem investitii majore in avicultura fiindca nu sunt bani. Creditele sunt foarte scumpe. La dobanda de azi, nu se pot recupera cheltuielile pe termen lung.

In Vest, fermierii primesc credite pe termen lung, cu gratie si cu dobanda mica. De exemplu, un fermier de-acolo ia un credit pe 10 ani, cu o perioada de gratie de 3 ani si cu o dobanda de 4-5%. La noi se acorda credite pe termen scurt, fara perioada de gratie, cu restituirea imediata a dobanzii. Nu te poti apuca de investitii in acest mod. Nu exista credite pentru investitii la noi. Parca nu am fi in aceeasi Uniune Europeana...

Ilie VAN,
Presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."