Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Pentru modernizarea rapida a fermelor, am cerut modificarea schemei de punctaj

In anul 2010, fermele noastre de pasari nu mai au profit. Profitul crescatorilor este practic sub zero. Lucram in paguba. Nu avem nici acces la fonduri structurale europene. In acest an, am avut o singura sesiune de depunere de proiecte, si abia la sfarsitul lui septembrie s-au publicat rezultatele. Am pierdut toata vara.

Conditia minima de calificare a proiectelor este un numar de 66 de puncte. Enorm! Schema de punctaj ii defavorizeaza pe unii fermieri. De aceea, trebuie modificata. Trebuie sa se puna o conditie obligatorie: daca nu ai bani pentru cofinantarea proiectului, sa nu depui dosarul! Pentru ca, din toate proiectele care au fost declarate castigatoare, numai 16% au putut semna contractele. Si daca de trei ani doar 16% au semnat contractele si au demarat proiectele, inseamna ca noi nu ne mai modernizam niciodata. Asta este una din hibele programului. Practic, s-au declarat 100 de castigatori, iar din acestia, 50-70 nu au gasit o banca sa le dea credit, nu au gasit un partener cu care sa se asocieze.
La noi, oamenii depun proiecte, aduna puncte, dar nu indeplinesc ultima conditie - cea care trebuie sa demareze investitia si care este cea mai importanta - cofinantarea.
Aici este un paradox. Banii de la cele patru sesiuni de depunere se reporteaza. Iar noi avem nevoie de investitii acum. De aceea, eu am facut demersurile necesare la Ministerul Agriculturii pentru modificarea acestui sistem de acordare a fondurilor.
Nu avem investitii majore in avicultura fiindca nu sunt bani. Creditele sunt foarte scumpe. La dobanda de azi, nu se pot recupera cheltuielile pe termen lung.

In Vest, fermierii primesc credite pe termen lung, cu gratie si cu dobanda mica. De exemplu, un fermier de-acolo ia un credit pe 10 ani, cu o perioada de gratie de 3 ani si cu o dobanda de 4-5%. La noi se acorda credite pe termen scurt, fara perioada de gratie, cu restituirea imediata a dobanzii. Nu te poti apuca de investitii in acest mod. Nu exista credite pentru investitii la noi. Parca nu am fi in aceeasi Uniune Europeana...

Ilie VAN,
Presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.