Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
ABS va deveni principalul furnizor de genetica bovina

Din 2005, PIC a devenit parte a grupului britanic GENUS, care are acum doua divizii: una de porc, reprezentata de PIC, si una de bovine, prin ABS. Obiectivul pentru Romania este sa devina si principalul furnizor de genetica bovina. Activitatea pe domeniul bovinelor a inceput in 2008. S-a adus material seminal ABS. Acesta provine preponderent din SUA si Marea Britanie, insa grupul are ferme de productie si in Italia, Brazilia, Canada, Australia sau, mai recent, China.

ABS, acronimul la American Breeders Service, este liderul mondial al pietei materialului seminal bovin, cu prezenta in 75 de tari, de pe toate continentele. In Romania sunt 30 de ferme mari care folosesc genetica ABS.

Chiar daca este un specialist in transferul de embrioni, domeniul ramane pentru Ioan Ladosi o poveste frumoasa.

“Cu toate ca, in mod cert, cel mai rapid progres genetic intr-o ferma se realizeaza prin transfer de embrioni, nu pot identifica inca fezabilitatea procedeului pe scara comerciala. Transferul are multe avantaje. Pot sa inteleg motivatia unor fermieri care si-au adus nu numai embrioni, ci si echipe de transfer. Ma bucur ca se fac pasi reali de catre o mana de profesionisti. De altfel, acum 10 ani, am scris o carte despre transferul de embrioni, cand lucram in mediul universitar. Dar, se pune intrebarea: cu ce cost se obtine o juninca pe aceasta cale? Procedeul are, din pacate, inca multe limite tehnologice.

Ramanand realisti, daca transferi 10 embrioni, probabil, vei obtine patru animale, iar din acestea, sansele sa ai doi taurasi sunt de 50%. Prin urmare, din 10 embrioni se ajunge la doua juninci, daca avem si un dram de noroc! Este intr-adevar cel mai rapid progres genetic, dar costa mult deocamdata!

Piata materialului seminal din Romania este azi extrem de competitiva, daca avem in vedere ca aici actioneaza 20 de distribuitori. Ce ne diferentiaza, in afara de renumele taurilor ABS, e faptul ca noi suntem de fapt producatori directi de material seminal bovin, ceea ce ne permite sa plecam de la costuri de productie, nu de la cele de distributie. Avem in exploatare peste 200 de tauri la nivel de grup, din care 33 se situeaza in topul celor mai apreciati din SUA, conform clasamentelor de anul acesta. In Romania, aducem deja de 2 ani material seminal de la 30 de tauri, obtinuti ei insisi prin transfer de embrioni. Din pacate piata fermelor comerciale din tara noastra a devenit una extrem de mica. Vaci sunt. Insa marea lor majoritate se afla in curtile taranilor. Or, la acest nivel ameliorarea devine doar o iluzie.

Putini sunt cei care cunosc cu adevarat ce investitie se afla in spatele sistemului de selectie a unui taur cu valoare genetica de exceptie. Animalul trece printr-un proces de selectie de 4 - 5 ani, iar costul acestuia poate depasi cateva milioane de dolari!

In ultimii ani, prin analiza genomului, acest proces lent de selectie poate fi accelerat. Daca in cresterea suinelor utilizarea genomicii in ameliorare a devenit un instrument uzual, in ameliorarea bovinelor actiunile au fost demarate relativ recent. Acesta este si motivul pentru care exista o serie de retineri in folosirea materialului seminal de la taurii testati exclusiv in acest fel. Fermierul vrea garantii, vrea dovezi ale valorii de ameliorare a taurului. Ori cea mai buna dovada ramane productia de lapte a fiicelor fiecarui taur.
In privinta vacilor de carne, lucrurile sunt si mai precare deoarece romanii nu consuma carne de vita, decat sporadic. Totusi, pentru a raspunde la eventualele solicitari, PIC a adus material seminal de la tauri din rasele Angus, Limousin si Blanc Bleu Belge pentru momentul la care, fermierii romani vor fi incurajati de sistem sa iasa si ei pe piata europeana a carnii de vita.

Ioan LADOSI,
director general PIC Romania


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."