Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Criza legumelor in dezbaterea ministrilor agriculturii

Cei 27 de ministri europeni ai agriculturii s-au reunit, la Bruxelles, in ziua de 7 iunie, intr-o sedinta extraordinara, avand ca tema criza legumelor. Dat fiind ca efectele produse de infectiile cu Escherichia coli se concretizeaza, pe de o parte, in planul sanatatii oamenilor iar pe de alta parte in pagube extrem de mari suferite de producatorii de legume, la reuniune au participat comisarii europeni pentru sanatate, John Dalli si pentru agricultura, Dacian Ciolos. Delegatia Romaniei a fost condusa de ministrul Valeriu Tabara.
Achim Irimescu, reprezentantul permanent al tarii noastre in Comitetul Special Agricol, care a participat la reuniunea ministrilor, ne-a relatat despre desfasurarea dezbaterilor si deciziile luate.

Semne de intrebare privind siguranta alimentara
Un prim aspect care a facut obiectul interventiilor participantilor a fost legat de cauzele reale ale imbolnavirilor produse de E.coli. S-a exprimat nedumerirea ca, in conditiile tehnicii avansate existente, nu s-a ajuns totusi sa se depisteze cauzele reale ale acestora. S-a exprimat ingrijorarea pentru siguranta alimentelor, avand in vedere aparitia unor astfel de crize, ale caror cauze nu pot fi depistate. In acelasi timp, ministrii europeni ai agriculturii au tinut sa sublinieze ca nu legumele si fructele sunt ?vinovate?, ci exista alte cauze care trebuie clarificate.
In concluzie, producatorii agricoli nu sunt responsabili de aceasta criza, ei fiind insa puternic afectati de dereglarea pietei. Cele mai mari pierderi le-au suferit fermierii spanioli si germani. Din datele furnizate de ministrii roman si belgian, fermierii romani au inregistrat pierderi de 9 milioane de euro, iar cei belgieni de 10 milioane de euro.

Un nou regulament pentru sprijinirea producatorilor
Comisarul european Dacian Ciolos a avansat propunerea de a se adopta un nou regulament privind sprijinirea producatorilor agricoli afectati de pierderi. Se prevede ca acest regulament sa permita rambursarea a 30% din pierderi. Suma totala propusa este de 150 milioane euro.
Se au in vedere doua conditii.
1.- Retragerea de pe piata a legumelor, distrugerea lor sau distribuirea gratuita catre camine de copii, aziluri etc.
2.- Recoltarea in verde a legumelor.
Regulamentul actual prevede ca banii se pot da exclusiv prin organizatiile de producatori. Or, Romania nu are pana acum decat o singura organizatie - Hortifruct. Mai sunt 26 grupuri de producatori, dar acestea nu au acces la fonduri.
Dat fiind ca situatia este similara si in alte tari, s-a cerut ca fondurile sa fie alocate si celor care nu sunt membri in organizatiile de producatori. S-a propus insa ca acestia sa faca contracte cu organizatiile de producatori.
Pe de alta parte, actualul regulament prevede reducerea cu 10% a fondurilor de care beneficiaza cei care nu sunt membri ai organizatiilor de producatori.
Sumele propuse a se acorda pentru cantitatea de 30% din pierderi sunt 264 euro pe tona la tomate, 213 euro pe tona la salata, 224 euro pe tona la castraveti. Conditia este ca raportarea sa se faca zilnic, pana la orele 12, iar sistemul de acordare este ?primul venit, primul servit?. In principiu, exista un plafon de 4,1-4,6% din cifra de afaceri a organizatiei respective.

Alocatia de 150 milioane euro, considerata insuficienta
Regulamentul propus de Dacian Ciolos vizeaza alocarea unor sume suplimentare, peste cele prevazute deja in anvelopa nationala. Reprezentantii statelor membre s-au pronuntat unanim impotriva prevederilor acestui nou regulament, considerand ca suma preconizata este mult prea mica, in raport cu volumul pierderilor suferite de producatori. Unii ministri au propus ca despagubirile sa fie de 50-80% din pierderi, chiar 100%. Cu atat mai mult cu cat producatorii nu au nicio vina pentru aceasta situatie. In orice caz, s-a considerat necesara o suma totala de 300-400 milioane euro.Comisarul Ciolos a replicat ca exista si solutia de a se folosi si ajutorul ?de minimis?, in valoare de 7.500 euro pe ferma, acordat pe o perioada de trei ani. Si aceasta solutie a fost considerata insuficienta de catre participantii la dezbateri.
In final, comisarul Ciolos a promis ca va face in urmatoarele zile o noua propunere de regulament care sa fie supusa analizei Comitetului de gestiune al Comisiei Europene.

Franta cere sprijin pentru fermierii afectati de seceta
In cadrul reuniunii, reprezentantul Frantei a supus din nou atentiei efectele secetei din nordul acestei tari, care afecteaza puternic fermierii. Mai ales crescatorii de vaci cu lapte care nu au furaje pentru animale. Masurile de sprijin cerute de ministrul francez au fost respinse de comisarul Ciolos. El a acceptat insa efectuarea platilor pe suprafata in avans, cu conditia incheierii controalelor pe suprafata.



Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!