Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Fara sprijinul statului, vaca de carne este o afacere neprofitabila

Viorel PATRICHI

Mircea Roman sustine ca vaca de carne poate deveni o afacere atractiva numai daca statul acorda sprijinul necesar. "Eu nu combat ideea cresterii vacilor de carne, dimpotriva, o sustin. Spun doar ca este necesar ca statul sa intervina financiar, sa rezolve unele probleme sociale grave din mediul rural", spune Mircea Roman.

Se vorbeste mult despre inlocuirea vacii de lapte din micile gospodarii taranesti, mai ales din zona de deal-munte, cu vaca de carne, pe care proprietarul nu o mai mulge. Vaca isi va alapta total vitelul.
Acesti mici crescatori nu pot face investitii mari ca sa produca lapte conform. Ca sa merite sa se implice insa intr-o asemenea afacere, crescatorul ar trebui sa primeasca aproximativ 200 de euro pe fiecare vaca complexa, asta insemnand vaca impreuna cu vitelul ei, crede Mircea Roman. Sa presupunem ca un crescator are 10 vaci de lapte. El le poate insemina cu rase de carne sau mixte, ca sa fete in martie-aprilie. Obtine vitei pentru ingrasare, deci pentru sacrificat - si masculi, si femele. Nu este insa economic sa sacrifice junincile. Trebuie sa inlocuim efectivul de vaci, si chiar sa-l mai si crestem.
Vaca de lapte e tot mai pretentioasa. Ca sa scapam de complicatii si sa sporim profitul, putem creste vitei pentru ingrasare, cu asa numita vaca alaptanta. Vitelul suge intreaga productie de lapte a mamei. Dupa 6 luni, se ia vitelul de langa mama, iar la 600 de kilograme, se sacrifica. Dar mama lui trebuie sa dea alt vitel la anul. Ca sa anuleze anestria de alaptare, crescatorul trebuie sa intarce subit viteii, sa-i izoleze in alte adaposturi, pentru ca, in iunie, s-o insamanteze din nou. Altfel da faliment, cu tot cu ajutorul de la stat. Oricum, crescatorul primeste doar 6 lei pe kilogramul de carne, in viu.
Schita de afacere cu 100 de vaci
De la 100 de vaci, fermierul obtine 70-75 de vitei. El hraneste deci 25 de vaci sterpe, fara sa primeasca nimic de la ele. Sporul mediu zilnic, la nivel national, este 600-700 de grame. Nu se poate realiza un spor zilnic de un kilogram pe pasune. Sporul de crestere a vitelului de carne depinde de cantitatea de lapte data de mama.
Sa presupunem deci ca avem o ferma cu 100 de vaci din rasa de carne. Sa vedem cat costa un vitel de 400 de kilograme la 365 de zile. S-a nascut cu 40 de kilograme si am realizat un spor de 1 kilogram pe zi. Sa presupunem ca se poate vinde cu 2 euro pe kilogram in viu - un pret extrem de optimist. Primim 800 de euro pentru acest vitel.

Ca sa ajunga la 400 de kilograme in 365 de zile, avem urmatoarele costuri pentru acest vitel de carne: 1,1 euro pe zi costa intretinerea, la care se adauga vaccinuri, pascutul pe pasune, cresterea in ingrasatorie. 365 de zile x 1,1 euro = 401 euro - atat costa intretinerea vitelului. Dar ne costa si mama vitelului, pe care trebuie s-o tinem pana mai vindem un vitel. Ea nu da lapte. Pentru usurinta calculului, ne costa 1 euro pe zi x 365 de zile = 365 de euro. In total, costurile cu vaca si vitelul ajung la 765 de euro. Teoretic.
Dar de la 100 de vaci, obtinem numai 75 de vitei. Mai mor cativa. 70 de vitei x 800 de euro = 56.000 de euro, venit total. Costurile sunt: 70 de vitei x 400 de euro = 28.000 de euro si 100 de vaci x 365 de euro = 36.500 de euro. Deci, cheltuim pentru 100 de vaci cu vitei 64.000 de euro si obtinem 56.000 de euro.

Daca impartim la 10, obtinem rezultatele comparabile ale unei crescatorii cu 10 vaci.
Pentru ca fermierul sa stea pe munte si sa creasca vaci de carne, Mircea Roman i-ar acorda 200 de euro pe vaca. Daca ar fi ministru. Dar nu e!
"Este o chestiune de strategie politica nationala. Toata lumea da subventii", spune el.

Cum pacalim anestria de alaptare?
In februarie-martie, vaca trebuie sa fete, in mai-iunie trebuie montata din nou.
Anestria de alaptare nu permite intrarea in calduri si fermierul ajunge sub 50% animale gestante. Va vinde numai 50 de vitei si va da faliment sigur, chiar daca il ajuta statul.
"Trebuie sa vedem cum pacalim anestria de alaptare. Nu poti sa faci tratamente hormonale. Costa prea mult - platesc hormonul, doctorul vine pe pasune, plus alte complicatii. Ma duc mai departe cu vitelul pana in septembrie, cand il duc la ingrasatorie, dar nu-l mai tin pe pasune. Trebuie sa optam pentru Simmenthalul de carne, ca multi americani. Charolaise, Angus, Limousin nu merg aici, ca Baltata noastra, care da si lapte", spune Mircea Roman.

Dupa cum se vede, daca ne orientam spre vaca de carne, chiar ca nu putem avea de-a face cu ferma omului comod.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.