Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Bacteria Clavibacter a afectat 400 ha de cartofi

Bacteria Clavibacter a aparut in Romania inca din 2003. De atunci, putregaiul inelar al cartofului a provocat piederi semnificative la culturile semincere si nu numai. Identificarea extrem de dificila a daunatorului, lipsa metodelor chimice de tratament si nerespectarea cu strictete a regulilor de prevenire a raspandirii bacteriei au facut ca in anul 2010 suprafata contaminata sa depaseasca 400 ha.

"Dezbaterea stiintifica asupra agentului fitopatogen de carantina Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus" a fost organizata pe 20 iulie la ASAS, de catre sectia Cultura plantelor de camp, INCDCSZ Brasov, ICDPP Bucuresti si Societatea de Protectie a Plantelor din Romania. Au lipsit de la discutii probabil cei mai vizati: reprezentantii producatorilor si cei de la controlul semintelor si materialului saditor.
Desi tardiva (intalnirea ar fi trebuit sa aiba loc acum 4-5 ani), dezbaterea a evidentiat situatia actuala grava privind raspandirea bacteriei pe teritoriul Romaniei si dificultatea aplicarii masurilor de combatere.

Elena Leaota, director al Agentiei Fitosanitare din cadrul MADR, a atras atentia ca tara noastra (alaturi de Polonia) este nominalizata la nivel european si monitorizata din cauza ariei de raspandire a bacteriei Clavibacter. In urma anchetei efectuate in Romania, s-a desprins concluzia ca sursele posibile de infectie ar fi cartofii proveniti din Germania si Olanda.

Toti cei care au vorbit despre biologia daunatorului si metodele de prevenire a aparitiei si raspandirii acestuia, au revenit asupra problemelor pe care le intampina in teren:
- nerespectarea cu strictete a masurilor de igiena care privesc nu doar cultura, ci si echipamentele, utilajele, spatiile de depozitare si chiar zonele neproductive (margini de parele, garduri etc.);
- imprumutarea utilajelor de la o ferma la alta;
- sectionarea cartofilor de samanta;
- folosirea pentru samanta a cartofilor cumparati fara documente;
- trasabilitatea si controlul circulatiei cartofilor de consum si de samanta sunt foarte dificil de urmarit din cauza lipsei etichetelor pe ambalaje si a comertului ilegal pe marginea soselei.
Luiza Mike, diector la SCDC Targul Secuiesc, unitate in care s-a depistat anul trecut bacteria Clavibacter, a prezentat detaliat ce inseamna un plan corect de masuri de combatere, prevenire si control. Distrugerea culturii si respectarea unui asolament de minimum 4 ani nu sunt suficiente pentru stoparea raspandirii daunatorului.

Cele mai importante masuri sunt cele de prevenire: decontaminarea tuturor echipamentelor (de la sapa, grebla, manusi si cizme, pana la combine de recoltat), a depozitelor etc., indiferent de destinatia culturii.
Foarte importanta este si evaluarea rapida si corecta a costurilor de prevenire si combatere in momentul depistarii infectiei.

La finalul discutiilor s-au propus cateva masuri suplimentare care sa ajute la stoparea raspandirii acestui daunator de carantina si diminuarea pierderilor:
- comasarea suprafetelor pe care se produce cartoful de samanta pentru a limita deplasarea utilajelor;
- colaborarea Unitatilor Fitosanitare cu reprezentanti ai Ministerului Internelor, pentru un control mai strict al producatorilor de cartofi, in special de samanta; pentru controlul micilor crescatori de animale si al mijloacelor de transport trase de animale;
- controlul mai strict al materialului genetic initial importat, provenit din schimburile intre unitatile de cercetare;
- o popularizare mai eficienta a masurilor de prevenire si combatere a putregaiului inelar, prin editarea unei brosuri care sa cuprinda date despre biologia daunatorului, manifestarea bolii, substante de decontaminare, metode corecte de utilizare a lor etc.
Ideea generala a fost ca prevenirea si combaterea Clavibacter este o problema de educatie si de responsabilitate a fiecarui producator in parte.

Roxana BALAN


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.