Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Bruxelles a marit despagubirile pentru criza E.coli. Romania va primi 3,74 milioane de euro

Uniunea Europeana a decis sa suplimenteze cu 17 milioane de euro fondul de 210 milioane de euro alocat pentru despagubirea producatorilor europeni de legume in urma epidemiei cauzate de bacteria E.coli. Suplimentarea fondurilor va permite CE sa acopere 100% solicitarile de despagubiri formulate de diferite state membre.

Romania urmeaza sa primeasca peana la 3,74 milioane de euro. Spania va obtine 70,97 milioane; Polonia - 46,39; Italia - 36,62; Olanda - 27,18; Germania - 16; Portugalia - 5,24; Belgia - 3,6; Franta - 1,65;
?Utilizarea fondurilor PAC trebuie sa fie pe deplin justificata. Mai multe state membre au oferit saptamana trecuta informatii suplimentare privind cererea lor de despagubiri. Astazi avem o imagine clara a cererii totale de despagubiri. Pentru a putea plati toate aceste cereri, am propus majorarea bugetului disponibil?, a declarat comisarul european pentru agricultura, Dacian Ciolos.
Decizia CE prevede plata a maxim 50% (70% pentru membrii organizatiilor de producatori) din pretul obisnuit practicat de producatori in luna iunie.

In Olt, cererile de despagubire abia ajung la 3 tone de castraveti

Un singur producator de legume din judetul Olt a solicitat despagubiri in urma epidemiei cauzate de bacteria E.coli, pentru o cantitate de legume de numai trei tone, potrivit directorului DADR Olt, Dan Baragan.
El a precizat ca despagubirile au fost cerute pentru castraveti. Este o singura cerere, deoarece legumicultorii nu au putut dovedi cu documente ce cantitati de produse au ramas nevandute si s-au deteriorat din cauza epidemiei E.coli, avand in vedere ca majoritatea producatorilor lucreaza individual si nu au contracte ferme pentru distribuirea si vanzarea legumelor.
Baragan a atras atentia si asupra faptului ca legumicultorii sunt in dificultate, mai ales din cauza preturilor scazute, care nu acopera nici costurile de productie. Cauzele sunt reducerea puterii de cumparare si faptul ca generatia tanara nu mai cumpara legume pentru compoturi, muraturi si alte preparate pentru iarna. Pretul la poarta producatorului este foarte mic si nicio cultura de legume nu a adus anul acesta profit.
?S-au ratat productiile de salata, ceapa verde, ridichi, varza, rosii, vinete, iar cea de castraveti a fost distrusa de epidemia E.coli. In Olt, legumicultura este cel mai avansat sector agricol din punct de vedere al tehnologiei folosite, al calitatii produselor, cantitatii, evident raportate la suprafata cultivata. Profit s-a obtinut doar de catre producatorii de fructe si flori?, a spus directorul DADR Olt.

In localitatile cu producatori de legume, cele din lunca Oltului, 1 kg de vinete se vinde cu 0,5 lei, rosiile cu cel mult 1 leu/kg, iar varza se vinde si cu 0,15 lei/kg.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."