Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Bruxelles a marit despagubirile pentru criza E.coli. Romania va primi 3,74 milioane de euro

Uniunea Europeana a decis sa suplimenteze cu 17 milioane de euro fondul de 210 milioane de euro alocat pentru despagubirea producatorilor europeni de legume in urma epidemiei cauzate de bacteria E.coli. Suplimentarea fondurilor va permite CE sa acopere 100% solicitarile de despagubiri formulate de diferite state membre.

Romania urmeaza sa primeasca peana la 3,74 milioane de euro. Spania va obtine 70,97 milioane; Polonia - 46,39; Italia - 36,62; Olanda - 27,18; Germania - 16; Portugalia - 5,24; Belgia - 3,6; Franta - 1,65;
?Utilizarea fondurilor PAC trebuie sa fie pe deplin justificata. Mai multe state membre au oferit saptamana trecuta informatii suplimentare privind cererea lor de despagubiri. Astazi avem o imagine clara a cererii totale de despagubiri. Pentru a putea plati toate aceste cereri, am propus majorarea bugetului disponibil?, a declarat comisarul european pentru agricultura, Dacian Ciolos.
Decizia CE prevede plata a maxim 50% (70% pentru membrii organizatiilor de producatori) din pretul obisnuit practicat de producatori in luna iunie.

In Olt, cererile de despagubire abia ajung la 3 tone de castraveti

Un singur producator de legume din judetul Olt a solicitat despagubiri in urma epidemiei cauzate de bacteria E.coli, pentru o cantitate de legume de numai trei tone, potrivit directorului DADR Olt, Dan Baragan.
El a precizat ca despagubirile au fost cerute pentru castraveti. Este o singura cerere, deoarece legumicultorii nu au putut dovedi cu documente ce cantitati de produse au ramas nevandute si s-au deteriorat din cauza epidemiei E.coli, avand in vedere ca majoritatea producatorilor lucreaza individual si nu au contracte ferme pentru distribuirea si vanzarea legumelor.
Baragan a atras atentia si asupra faptului ca legumicultorii sunt in dificultate, mai ales din cauza preturilor scazute, care nu acopera nici costurile de productie. Cauzele sunt reducerea puterii de cumparare si faptul ca generatia tanara nu mai cumpara legume pentru compoturi, muraturi si alte preparate pentru iarna. Pretul la poarta producatorului este foarte mic si nicio cultura de legume nu a adus anul acesta profit.
?S-au ratat productiile de salata, ceapa verde, ridichi, varza, rosii, vinete, iar cea de castraveti a fost distrusa de epidemia E.coli. In Olt, legumicultura este cel mai avansat sector agricol din punct de vedere al tehnologiei folosite, al calitatii produselor, cantitatii, evident raportate la suprafata cultivata. Profit s-a obtinut doar de catre producatorii de fructe si flori?, a spus directorul DADR Olt.

In localitatile cu producatori de legume, cele din lunca Oltului, 1 kg de vinete se vinde cu 0,5 lei, rosiile cu cel mult 1 leu/kg, iar varza se vinde si cu 0,15 lei/kg.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.