Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
APRIL solicita masuri stimulative pentru fermieri

Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui (APRIL) considera ca fermierii romani nu vor putea atinge standardele comunitare de calitate a laptelui de vaca, materie prima pana la finele lui 2012, daca autoritatile nu vor introduce anumite masuri stimulative.

Patronii fabricilor de lapte cer autoritatilor, respectiv ANSVSA si MADR, prelungirea cu doi ani a dreptului de utilizare la procesare a laptelui materie prima standard RO. Ei sustin ca numai in acest interval fermierii pot face investitiile necesare in schimbarea echipamentelor de muls si in marirea efectivelor de bovine, astfel ca laptele crud sa atinga standardele de calitate conform cerintelor Uniunii Europene.

In conditiile unui an de criza economica, patronatul isi exprima rezerve fata de posibilitatea atingerii de catre fermeirii romani a acestor standarde in doar un singur an. Potrivit APRIL, micii fermieri vor reusi sa se alinieze standardelor comunitare, abia pana la finele lui 2012 si asta daca prelungirea perioadei de tranzitie va fi valorificata printr-un act normativ care sa cuprinda masuri stimulative pentru fermieri.

Patronatul laptelui propune simplificarea substantiala a ghidului de aplicare pentru masura 121 - Modernizarea fermelor agricole, astfel incat mai multi fermieri, chiar si cei care detin ferme mici si mijlocii, sa poata aplica in vederea obtinerii de fonduri prin PNDR.

De asemenea, patronatul spune ca este necesara reintroducerea masurilor de sprijin pentru fermierii care ating standardele de calitate la laptele de vaca materie prima si apreciaza ca oportuna reintroducerea sprijinului care a fost acordat fermierilor crescatori de bovine prin Ordinul MAPDR 850/2006.
APRIL considera ca, in conditiile in care Guvernul nu va mari sprijinul acordat fermierilor crescatori de vaci de lapte, cantitatea de lapte de vaca livrata catre procesatori va scadea, iar procesatorii vor fi nevoiti sa suplineasca acest deficit prin cumparari de pe pietele vecine, "ceea ce va conduce la distorsionarea pietei in regiune, precum si la prejudicii aduse economiei nationale prin marirea valorii importurilor".


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."