Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Sesiune de referate stiintifice la ICDP - Pitesti

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura - Pitesti a organizat, in ziua de 21 octombrie, o sesiune de referate stiintifice, cu participare internationala, cu tema “Cercetarea pomicola, o sansa pentru agricultura”.

La eveniment au participat Valeca Serban - senator, Nicolescu Constantin - presedintele CJ Arges, prof. dr. Gheorghe Sin - presedintele ASAS, prof. dr. Gheorghe Glaman - presedintele Societatii Romane de Horticultura, directori si cercetatori de la statiunile pomicole, reprezentanti ai Institutului de Cercetari Horticole din Chisinau, iar la numeroase referate si postere au fost autori din Republica Moldova, China, Italia, Bulgaria si Grecia.

Dr. Mihai Coman, directorul general al ICDP - Pitesti, a expus diversitatea problemelor studiate, importanta lor in modernizarea productiei de fructe, si si-a exprimat speranta intr-o mai buna finantare a cercetarii stiintifice in anul viitor.

Un interes deosebit l-a suscitat referatul “Rezultate obtinute in ultimii 25 de ani in ameliorarea genetica a soiurilor de arbusti fructiferi la ICDP - Pitesti”. Obiectivele ameliorarii au fost: productie si calitate ridicata, rezistenta la boli si daunatori, rezistenta la ger, arsita, seceta etc.

La baza lucrarilor de ameliorare a arbustilor fructiferi au stat colectiile de germoplasma la coacaz - 227 de soiuri, zmeur si mur - 144 soiuri, afin - 48 soiuri. Metodele de ameliorare au fost multiple: hibridari intra si interspecifice, in care s-au folosit 350 de soiuri si 753 de combinatii hibride, autopolenizari pentru obtinerea de linii consangvinizate la mur si zmeur etc. Din semintele obtinute au rezultat 40.000 de hibrizi din care au fost extrase 570 de selectii, si in final, au fost alese 30 de elite, inscrise la ISTIS pentru testarea si inregistrarea lor ca soiuri. In acest domeniu au lucrat 15 cercetatori din tara si strainatate (Italia), iar sinteza a fost prezentata de dr. ing. Paulina Mladin.

Toate aceste soiuri s-au inmultit in pepiniera ICDP - Pitesti, in fiecare an, intre 30-50 mii de bucati, iar in ultimii 5 ani cca 100 mii bucati.
In paralel au fost livrate in Italia, Polonia, Germania, Lituania, Federatia Rusa si Bulgaria.
Alte referate s-au referit la: soiuri noi de cires create la SCDP - Bistrita (Gloria- soi cu maturare mijlocie, culoare rosie, fructe mari, pulpa pietroasa, productie 25 kg/pom; Ivona, soi tardiv, cu fruct roz, pietros, greutate mijlocie, productie peste 25 kg/pom, ambele soiuri tolerante la nonilia); cercetari privind dinamica insusirilor de calitate si cantitate la 5 soiuri de cires, in vederea stabilirii perioadei optime de recoltare la SCDP - Iasi; analiza riscului de eroziune in zone pomi-viticole, folosind metodologia de prognozare a riscului de producere a eroziunii de suprafata si alunecarilor de teren si prevenirea acestor fenomene, cercetari efectuate de Institutul National de Masini Agricole - Bucuresti; Obtinerea de material saditor la prun, liber de viroze, prin metode in vitro; Evaluarea calitatii merelor de la soiurile genetic rezistente la rapan cu cele nerezistente dar valoroase (Golden delicios). Cercetarile au aratat ca nu exista niciun fel de diferente din punct de vedere calitativ, avantajele fiind in favoarea celor genetic rezistente.

La postere, au fost prezentate 20 de lucrari despre tehnologia de cultura la diferite specii de pomi si arbusti fructiferi, de inmultire a materialului saditor, de pastrare in depozite frigorifice a fructelor.

Au fost vizitate laboratoarele si campurile experimentale ale fiecarei sectii si laborator.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."