Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Se reia controlul oficial al productiei de lapte

Fiindca nu s-au mai alocat subventii, controlul oficial al productiei de lapte nu s-a mai facut din 2009 si s-a reluat abia acum, cand suntem afiliati la ICAR, Comisia Internationala pentru Inregistrarea Animalelor (International Committee for Animal Recording).

In urma verificarilor, ANARZ a acreditat 22 de asociatii judetene pentru controlul oficial al performantelor si trei asociatii pentru conducerea cartii de rasa.
De asemenea, s-a facut externalizarea controlului oficial al performantelor catre trei asociatii ale crescatorilor de bovine:
? Cartea de rasa Holstein s-a desprins in doua: o parte din fermieri au ales sa mearga cu Asociatia Holstein.ro, iar ceilalti, catre Asociatia Generala a Crescatorilor de Taurine.
? Pentru Simmenthal, cartea de rasa a fost transferata la Asociatia Crescatorilor de Baltata Romaneasca de tip Simmenthal, cu sediul la Brasov.
Singurul laborator acreditat RENAR pentru controlul laptelui este la Cluj, dar si Asociatia Holstein-RO face demersurile necesare. S-a facut o derogare pana la sfarsitul anului pentru obtinerea acreditarii RENAR. Dintre conditii, amintim baza de date in sistem electronic, transmiterea datelor catre registru, milcometrele cu care se cantaresc probele de lapte si care trebuie sa aiba verificarile metrologice la zi si sa fie agreate de ICAR.
?Noi am eliberat aceste acreditari conform unei proceduri stabilite de comun acord cu conducerea asociatiilor profesionale, in care am stabilit standardele pentru emiterea acestor acreditari?, spune Peter Tamas Nagy, directorul general adjunct al ANARZ.
Conform Ordinului nr. 19 al ministrului Agriculturii din 2006, ?anul de control incepe la data de 1 octombrie si se incheie la 30 septembrie anul urmator? (art. 24). Aceasta activitate este reglementata ulterior prin HG nr. 207 din 24 martie 2011, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de acordare a ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale si prin Hotararea nr. 479 din 11 mai 2011.

Controlul nu mai poate fi mimat
Calitatea igienica a laptelui proaspat muls se masoara cu ajutorul a doi indicatori, si anume: numarul de celule somatice care se gasesc intr-un mililitru de lapte (NCS) si numarul total de germeni (NTG) ce se gasesc intr-un mililitru de lapte. ?Laboratorul care face analizele trebuie sa informeze imediat fermierul daca o vaca are probleme. De exemplu, o mastita care trebuie tratata in timp. Laboratoarele transmit datele catre asociatii si catre fermieri in 24 de ore?, spune Peter Tamas Nagy.
Procedura de verificare a fost convenita de ANARZ cu asociatiile profesionale, agentia avizand doar tehnic efectuarea controlului. Pe baza graficelor periodice de control, ANARZ declanseaza actiuni de verificare in teritoriu.
Asociatiile vor transmite graficele de control la ANARZ, care verifica daca acestea au fost respectate si daca inscrisurile reflecta realitatea din ferme. In prima etapa, va fi evaluat tot efectivul de animale. Dintre cele trei asociatii, numai Holstein.ro a depus graficul pentru controlul oficial al performantelor.
Sunt alocati 20 de lei pe cap de animal pentru conducerea Registrului genealogic la bovine, ajutor de stat, subventionat integral. Pentru controlul oficial, se aloca 80 de lei (adica 70%, diferenta o plateste crescatorul).
Lucratorii de la ANARZ verifica in teren ce animale se scot de la control in ultima perioada de gestatie sau proaspat fatate in primele 4 zile. Apoi, vor aplica coeficienti de corelatie pentru 2011, dupa care se intra in normalitate. Se controleaza numai animalele aflate in primele 70 de zile de lactatie.
Acest program incepe pentru un efectiv de 24.000 de vaci. Dar cifra nu este deloc una definitiva. Din contra, ea se modifica permanent, dupa cum intra si ies fermele din control. ?Pentru a realiza progres genetic, avem nevoie de identificare, de controlul oficial al performantelor, cantitativ si calitativ, al laptelui, trebuie sa stim originea animalelor?, explica Tamas Nagy.
Romania a intrat in ICAR
Pe data de 15 iunie 2011, la sediul ANARZ a avut loc o intalnire cu Andrea Rosati, secretarul general al ICAR (International Committee for Animal Recording - Comisia Internationala pentru inregistrarea animalelor). Au participat Andrei Kocsis, director general la ANARZ, reprezentanti ai Asociatiei Generale a Crescatorilor de Taurine din Romania, ai Asociatiei Holstein RO, ai Asociatiei Crescatorilor de vaci Baltata Romaneasca de tip Simmenthal, Horia Grosu, director general la IBNA Balotesti.
Aici, Andrea Rosati a lansat oferta ca Romania sa se inscrie in ICAR. Fermierii au fost de acord si au mandatat ANARZ sa indeplineasca formalitatile. Cererea a fost inaintata spre aprobare la sesiunea ICAR de la Bourg en Bresse, Franta, care a avut loc in perioada 22-24.06.2011.
Ca membru ICAR, Romania trebuie sa plateasca o cotizatie de 2.600 de euro pe an. Odata cu afilierea la ICAR, Romania a intrat si in Interbull.
Avantajul afilierii este ca se vor putea exporta animalele de prasila, iar certificatele de origine vor fi stampilate de ICAR si vor fi recunoscute international.
Exista insa si fermieri care nu fac parte din asociatii si vor sa efectueze controlul pe banii lor. Este un semnal pozitiv. Chiar daca au 5 vaci. Explicatia e simpla. O juninca este acum 1.200-1.400 de euro. Daca are certificat de origine, poate ajunge la 1.700 de euro. Crescatorul intelege ca are un mic profit daca face controlul oficial al productiei. Sistemul incepe sa se miste.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.