Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Laborator de autentificare a vinurilor

Primul laborator de autentificare a vinurilor din Romania se afla la Ramnicu Valcea, in cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice.

Analiza si stabilirea amprentei vinurilor a inceput la Ramnicu Valcea in 2004, cand s-au realizat analize izotopice ale unor probe furnizate de Centrul de Oenologie Iasi. Din 2007, institutul valcean furnizeaza servicii de stabilire a amprentei vinului si pentru alti clienti.

Directorul institutului, prof. dr. ing. Ioan Stefanescu, spune ca ”fiecare strugure are o anumita amprenta, un fel de ADN, care este unica, in functie de clima sau pozitia geografica a podgoriei. Aceasta analiza se face anual, in mod normal, pentru a caracteriza lotul de vin produs intr-un an. Se poate stabili astfel daca vinul are adaosuri de zahar sau exces de apa”.
Astfel de analize ar trebui sa constientizeze consumatorii si sa conduca la eliminarea falsurilor de pe piata, a explicat Ioan Stefanescu.

Laboratorul de la Ramnicu Valcea a costat aproximativ doua milioane de euro. Cercetatorii valceni pot stabili si nivelul de pesticide din fructe si legume, precum si autenticitatea mierii de albine. Aceleasi analize pot fi facute si la sucurile naturale, pentru a vedea daca sunt contrafacute, la bauturile spirtoase sau la alimente, pentru a depista toxinele.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."