Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Pledoarie pentru stimularea micilor gospodari sa creasca vaci din rase de carne

Peter INCZE,
judetul Covasna


Cred ca trecem prea usor peste rezultatele provizorii ale recensamantului agricol, unde se poate observa ca, in decurs de 8 ani, 34% din efectivul de bovine din gospodariile populatiei au disparut. La aceasta situatie, un impuls negativ imediat si socant ar fi dat si terminarea perioadei de tranzitie privind calitatea laptelui.
Ce s-ar intampla daca derogarea primita de Romania s-ar termina la sfarsitul anului?
Am ajunge ca, in decurs de 3-4 ani, vaca baltata sa devina o ciudatenie locala de interes turistic.

Insa, nici demersul de prelungire al termenului de gratie cu inca un an nu rezolva problemele de fond in cresterea bovinelor de lapte. Va fi doar inca un an de agonie, daca nu se intervine in acest sector.

In editorialul din revista Profitul agricol, autorul spune ca cine a vrut sa investeasca in modernizara fermelor, a facut-o pana acum. Nu ne putem astepta de la crescatorii de 2-3 vaci sa depuna masiv proiecte in conditiile aceastei amanari. Situatia calitatii laptelui nu se va ameliora simtitor in noul an de gratie.

In demersul ANSVSA privind amanarea, se vorbeste despre un procent de 19% lapte neconform dar, in realitate, situatia este mult mai grava. In judetul nostru, cu traditie in cresterea bovinelor, pe timp de vara laptele nu trece de 50%, iar pe timpul iernii, cand temperatura de afara raceste laptele in timp optim (1-2 ore de la muls), acest procent ajunge la 65-70%. S-au intamplat si situatii in care crescatorul duce la laboratorul de analiza lapte fiert, in speranta unui rezultat bun.

Cred ca, mai intai, ar trebui regandita, local si central, piata laptelui.
1. Ministerul ar trebui sa elaboreze un program de dotare al fermelor mici, cu tancuri de racire de 300-500 de litri, subventionand o parte din costul investitiei.
2. Fabricile de lapte ar trebui sa inlocuiasca tancurile de racire vechi, existente in centrele de colectare, cu tancuri noi, performante, capabile sa raceasca, umplute la capacitate, la temperatura de 3-4 grade C in 1-2 ore.
In prezent, tancurile existente de 1.500-2.000 litri au nevoie de 5-6 ore si chiar mai mult sa aduca laptele la temperatura de depozitare optima.
Fabricile trebuie sa cheltuie si cu modernizarea mijloacelor de transport al laptelui. Inca mai poti sa vezi pe drumurile noastre masini de transport fara instalatii de racire montate.
Altfel, laptele conform ramane un deziderat prea indepartat.

Observand exact aceasta tendinta de scadere continua a efectivului de bovine, raspunderea unui specialist este de a gasi alternative si solutii la situatia data. Demersul meu vine exact in acest sens.
Crescatorii mici, vrem ori nu sa ii protejam, peste nu mult timp or sa dispara!

Sunt convins ca subventionarea trecerii la producerea carnii de bovine in aceste gospodarii mici o sa intarzie procesul de disparitie a micilor crescatori. Probabil, or sa apara si ferme mai mari, specializate in aceasta directie.

Conditia impusa in instiintarea catre Comisie (si, ulterior, in HG sau Ordin de ministru ce se va elabora) de a tine, a ingrasa tineretul provenit din incrucisarile cu rase de carne in gospodarie, pana la varsta de 8 luni, porneste de la necesitatea de a modifica un mod de valorificare prezent, care s-a dovedit cu totul defectuos si neavantajos pentru crescator.

Multi intermediari, exportatori (cred ca situatia din Covasna este asemanatoare multor judete) ofera material seminal congelat, gratis, cu conditia ca vitelul/viteaua sa fie revandut lui la greutatea de sub 100 kg. Gospodarul este orbit de un mic surplus de pret oferit pentru acesti vitei incrucisati, fata de pretul oferit pentru vitelul de baltata in rasa curata. Dar nu se gandeste ca munca si efortul lui in primele saptamini, mai critice, ale vietii vitelului, nu sunt rasplatite pe deplin. Exact cand vitelul a trecut de perioada mai grea, si cand vitelul ar incepe sa produca putina carne, este vandut din gospodarie.

Din judetul nostru sunt exportate in acest mod 10 - 15.000 de vitele anual, iar cumparatorul (din Italia, Spania, Grecia), probabil, in tara lui, obtine si alte tipuri de subventii pe animalele noastre.
Exista multe pareri pro si contra pe aceasta tema. Eu sustin cu fermitate ca producerea carnii de bovina, daca se tine cont de tehnologia corecta, si calculand cu indicatori de reproductie, valori si preturi corecte, este rentabila.
Sunt un patriot local, innascut, dar nu ma hazardez sa afirm ca rasa autohtona a noastra, Baltata Romaneasca, ar fi cea mai indicata rasa pentru ingrasat la noi. Ar insemna ca nu vrem sa recunoastem rezultatele in selectie si productie obtinute in zeci, poate sute de ani de colegii nostri, crescatorii din Franta, Anglia, Italia, Belgia.

Am scris acest articol de revista in speranta ca dau o ocazie specialistilor din domeniu sa discute pe aceasta tema.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."