Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Mercosur, un uragan deasupra Europei

In Comisia Europeana se discuta insistent despre negocierile comerciale cu statele membre ale grupului Mercosur (Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay). Mercosur este un important furnizor de produse pentru UE, mai ales de materii prime (minereuri de fier si neferoase, lemn, inclusiv lemn pretios), de cereale, oleaginoase, de cafea, fructe tropicale, zahar, uleiuri vegetale etc. La randul sau, UE exporta aici mai ales autovehicule, produse electronice si electrotehnice, echipamente industriale, produse de lux.

O deschidere preferentiala a frontierelor vamale europene catre Mercosur ar avea consecinte pagubitoare pentru agricultura UE. Uniunea a accentuat in mod repetat faptul ca negocierile multilaterale din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului reprezinta cea mai buna modalitate de a asigura faptul ca toate tarile vor beneficia in mod cinstit de beneficiile aduse de cresterea comertului. Pentru a acorda concesii preferentiale intr-un acord bilateral cu tarile ai caror comercianti, cei mai puternici din lume ar face ca viitorul “fermei de familie” din Europa sa fie mult mai precar decat este in acest moment.
Exporturile Argentinei si Braziliei provin din ferme de dimensiuni foarte mari si din unitati de prelucrare in care munca se desfasoara in conditii dubioase.

Un eventual acord al Mercosur cu UE ar conduce la importuri marite de carne de vita, carne de porc, de pasari, de grau, de soia etc. In plus, concesiile privind biocombustibilii ar pune in pericol sectorul tanar de energie regenerabila, al statelor membre UE.

O contractie substantiala a productiei europene este inevitabila nu numai in ceea ce priveste sectorul agricol, ci si in sectorul agro-alimentar pe de-a intregul. N-ar trebui sa fie uitat faptul ca, in prezent, peste 30 de milioane de europeni isi gasesc loc de munca in fermele agricole si ceva mai mult de 10 milioane isi gasesc de lucru in sectorul agro-alimentar.

In plus, piata Mercosur nu este o piata sigura. De exemplu, posibilitatea de protejare a indicatiilor geografice ar fi extrem de indoielnica.
In comertul cu produse agro-alimentare, Uniunea Europeana ar pierde controlul in ceea ce priveste trasabilitatea si standardele de bunastare a animalelor, cu un risc marit de raspandire a bolilor. Ar insemna, de asemenea, un nou impuls dat defrisarilor din tarile Mercosur ca urmare a dorintei acestora de a produce tot mai mult.

Agricultorii din Uniunea Europeana se straduiesc sa produca alimente la cel mai inalt grad de siguranta alimentara, de protejare a mediului si de bunastare a animalelor. Agricultorii isi vad pozitia competitiva erodata in mod continuu, pe masura ce Uniunea Europeana duce o politica de deschidere a pietelor sale, cu putine dovezi care sa ne arate ca toti cetatenii Uniunii Europene au de castigat de pe urma adoptarii acestor masuri (ex: pretul zaharului). Ca rezultat, veniturile agricultorilor sunt in scadere (mai jos de nivelurile de sub 2.000 in multe state membre) si, ca atare, dependenta lor de platile directe este din ce in ce mai mare.

Realizarea acordului cu statele Mercosur nu ar fi decat un semnal negativ dat de UE tarilor sarace, aflate in curs de dezvoltare, care ar vedea aceasta actiune ca un acces preferential al produselor exportatorilor industriali mijlocii pe piata sa.

In momentul in care privim ratele de dezvoltare ale Uniunii Europene in ultimul an, vedem ca, in medie, am avut o crestere negativa, de 5%, in timp ce America Latina a avut o crestere negativa de 1,85%. Cand privim prognozele de crestere pentru anul urmator, vedem ca Uniunea Europeana spera intr-o crestere medie de 0,7%, iar America Latina de 5%.

Nu trebuie sa uitam ca importam masiv si astazi din statele membre Mercosur, astfel ca, incheierea unui acord preferential nu ar face decat sa asistam la disparitia lenta a agriculturii durabile a “batranului continent” si inlocuirea ei cu una pragmatica si care foloseste din plin biotehnologiile.

DR. ING. DANIEL BOTANOIU

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.