Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
De ce legumicultorii nu au participat la intalnirea anuala a ICDLF Vidra?

ICDLF Vidra a organizat pe 6 octombrie o dezbatere cu tema "Solutii oferite de cercetarea legumicola pentru unele probleme cu care se confrunta legumicultura". La intalnire au participat reprezentanti ai statiunilor de cercetare legumicola, autoritati locale, universitarii.

Cui ofera cercetatorii solutii?

Cultivatorii de legume, posibilii beneficiari ai unei astfel de dezbateri, au venit insa in numar foarte mic.
Despre problemele lor legate de anumite soiuri sau hibrizi romanesti, de calitatea semintelor sau alte probleme de tehnologie nu s-a prea vorbit. Doar la iesirea din sala, intrebati direct ce fel de soiuri romanesti cultiva, au raspuns ca folosesc doar in camp unele soiuri de varza, ardei sau gogosar. La cultura protejata, se pun numai hibrizi de import pentru ca sunt mai rezistenti.
Victor Lacatus, directorul stiintific al ICDLF Vidra, a prezentat o sinteza privind situatia actuala a legumiculturii, baza de cercetare si solutiile oferite cultivatorilor: soiuri si hibrizi creatii romanesti, tehnologii, analize agrochimice si consultanta.
La o intalnire despre ?solutii oferite legumiculturii? ar fi trebuit ca numarul cultivatorilor sa fie mult mai mare.

De ce nici macar cei din comuna Vidra nu au fost prezenti?

Andrei Gheorghe (35 de ani, comuna Vidra) ne-a spus: "Nu am stiut nimic de intalnirea aceasta. M-as fi dus, macar din curiozitate." Ionela Cazacu (29 ani, Sintesti, comuna Vidra) a fost plecata la Brasov cu marfa, dar spune ca daca ar fi stiut, s-ar fi dus, mai ales ca "sunt utile astfel de prezentari".

Acelasi lucru ni l-a declarat si Ion Dobrica (46 ani, Cretesti, comuna Vidra): "Nu am stiut. M-as fi dus, pentru ca este in interesul meu direct". Nicusor Neagu din Giurgiu a aflat de eveniment, dar "nu este interesat, nu au nimic nou sa ofere".
De ce unicul institut de cercetare legumicola din tara n-a reusit sa convinga mai mult de 10 cultivatori sa participe la intalnirea anuala, a carei tematica ii viza in mod direct? Sa fi fost oare timpul scurt? Sau o lipsa de comunicare reala intre cercetatori si cultivatorii de legume?

Asa cum s-a spus si in timpul dezbaterii, a avea un institut de cercetare, singurul din tara, in apropierea unui bazin legumicol nu ar trebui neglijat. Iar cand o mare parte dintre localnici sunt legumicultori, probabil ca si implicarea primariei in organizarea si chiar mediatizarea evenimentului ar fi trebuit sa fie mai mare.

Soiurile romanesti trebuie promovate
S-a vorbit despre lipsa organizatiilor profesionale, despre suprafata mica cultivata cu legume (mai ales in sistem protejat) despre randamentul scazut la unitatea de suprafata, despre nivelul redus de pregatire si informare al majoritatii legumicultorilor despre importuri, despre substantele de combatere necertificate, despre tehnologii invechite etc.

Toti stim sa spunem ca este necesara o mai buna promovare soiurilor si a hibrizilor romanesti. Dar nu facem nimic pentru asta. Revista Hortinform isi reinnoieste promisiunea de a publica gratuit textele de reclama ale Institutului si ale statiunilor de cercetare legumicola.

La final, prof. dr. doc. Nicolae Stefan, presedintele sectiei de Horticultura din ASAS, a facut o propunere: sa se organizeze o intalnire cu reprezentantii marilor ferme legumicole din tara, pentru a lua pulsul nevoilor pe care le au acestia.

Roxana BALAN


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.