Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
De ce legumicultorii nu au participat la intalnirea anuala a ICDLF Vidra?

ICDLF Vidra a organizat pe 6 octombrie o dezbatere cu tema "Solutii oferite de cercetarea legumicola pentru unele probleme cu care se confrunta legumicultura". La intalnire au participat reprezentanti ai statiunilor de cercetare legumicola, autoritati locale, universitarii.

Cui ofera cercetatorii solutii?

Cultivatorii de legume, posibilii beneficiari ai unei astfel de dezbateri, au venit insa in numar foarte mic.
Despre problemele lor legate de anumite soiuri sau hibrizi romanesti, de calitatea semintelor sau alte probleme de tehnologie nu s-a prea vorbit. Doar la iesirea din sala, intrebati direct ce fel de soiuri romanesti cultiva, au raspuns ca folosesc doar in camp unele soiuri de varza, ardei sau gogosar. La cultura protejata, se pun numai hibrizi de import pentru ca sunt mai rezistenti.
Victor Lacatus, directorul stiintific al ICDLF Vidra, a prezentat o sinteza privind situatia actuala a legumiculturii, baza de cercetare si solutiile oferite cultivatorilor: soiuri si hibrizi creatii romanesti, tehnologii, analize agrochimice si consultanta.
La o intalnire despre ?solutii oferite legumiculturii? ar fi trebuit ca numarul cultivatorilor sa fie mult mai mare.

De ce nici macar cei din comuna Vidra nu au fost prezenti?

Andrei Gheorghe (35 de ani, comuna Vidra) ne-a spus: "Nu am stiut nimic de intalnirea aceasta. M-as fi dus, macar din curiozitate." Ionela Cazacu (29 ani, Sintesti, comuna Vidra) a fost plecata la Brasov cu marfa, dar spune ca daca ar fi stiut, s-ar fi dus, mai ales ca "sunt utile astfel de prezentari".

Acelasi lucru ni l-a declarat si Ion Dobrica (46 ani, Cretesti, comuna Vidra): "Nu am stiut. M-as fi dus, pentru ca este in interesul meu direct". Nicusor Neagu din Giurgiu a aflat de eveniment, dar "nu este interesat, nu au nimic nou sa ofere".
De ce unicul institut de cercetare legumicola din tara n-a reusit sa convinga mai mult de 10 cultivatori sa participe la intalnirea anuala, a carei tematica ii viza in mod direct? Sa fi fost oare timpul scurt? Sau o lipsa de comunicare reala intre cercetatori si cultivatorii de legume?

Asa cum s-a spus si in timpul dezbaterii, a avea un institut de cercetare, singurul din tara, in apropierea unui bazin legumicol nu ar trebui neglijat. Iar cand o mare parte dintre localnici sunt legumicultori, probabil ca si implicarea primariei in organizarea si chiar mediatizarea evenimentului ar fi trebuit sa fie mai mare.

Soiurile romanesti trebuie promovate
S-a vorbit despre lipsa organizatiilor profesionale, despre suprafata mica cultivata cu legume (mai ales in sistem protejat) despre randamentul scazut la unitatea de suprafata, despre nivelul redus de pregatire si informare al majoritatii legumicultorilor despre importuri, despre substantele de combatere necertificate, despre tehnologii invechite etc.

Toti stim sa spunem ca este necesara o mai buna promovare soiurilor si a hibrizilor romanesti. Dar nu facem nimic pentru asta. Revista Hortinform isi reinnoieste promisiunea de a publica gratuit textele de reclama ale Institutului si ale statiunilor de cercetare legumicola.

La final, prof. dr. doc. Nicolae Stefan, presedintele sectiei de Horticultura din ASAS, a facut o propunere: sa se organizeze o intalnire cu reprezentantii marilor ferme legumicole din tara, pentru a lua pulsul nevoilor pe care le au acestia.

Roxana BALAN


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!