Profitul agricol nr 27
12 iulie 2017
Depistarea bolilor si a caldurilor cu ajutorul calculatorului la ferma de vaci de la Zanesti

La ferma de vaci din Zanesti a TCE 3 Brazi exista o sala de muls care are cel mai bun program recunoscut pe plan mondial: AfiMilk din Israel. El este util inclusiv la urmarirea activitatii de reproductie.

Culita Tarata a cumparat ferma din Zanesti cand acolo nu mai era nimic, nici instalatie electrica, nici standuri, nici macar acoperisul nu mai era intreg. Furasera "revolutionarii" tot - si usile, geamurile, stalpii de tensiune, contactorii, tot.

Ferma din Zanesti are acum 450 de vaci, din care 350 sunt mulgatoare.
Fiecare vaca poarta un detector legat la picior. In acest pedometru se acumuleaza informatii privind indicatorii comportamentali ai animalului respectiv. Cand intra in sala de muls, vaca trece pe langa o antena care citeste de pe pedometru informatiile si le transmite unui calculator. Aici se proceseaza evenimentele ce au avut loc in ziua respectiva.

Vasile Pachitanu, seful zootehniei de la TCE 3 Brazi, este incantat de acest program, preferat de multi crescatori din lume. Mai ales ca avea asemenea preocupari inca din 1978, cand s-a intors din SUA. Atunci a pornit un program riguros de reproductie. Impreuna cu cei de la Centrul de Calcul din Piatra-Neamt a incercat sa construiasca un program cu ce se intampla, biologic, cu vaca dupa fatare. L-a transpus in expresie matematica pe calculatorul Felix, cu cartela.
Toate fermele din judetul Neamt au intrat in acel program de urmarire a reproductiei pe Felix. Greoi! Trebuia sa existe terminale la fiecare ferma! Veneau sefii de ferma, de doua ori pe luna, cu informatii privind doar monta si fatarea. Era un romantism sa crezi ca s-ar putea stabili care vaci din judet intra in calduri. Pachitanu si echipa lui de la Directia Agricola, tineau pe caiet evidenta celor 50-60 de vaci care fatau lunar, evidenta celor care trebuia sa ajunga la monta etc.

AfiMilk face economie de material seminal!
Programul AfiMilk din Israel usureaza enorm munca fermierului. Este transpus pe Internet si crescatorul stie ce face vaca in ferma, pas cu pas. Doctorul conduce de-acasa activitatea de reproductie pentru colegii din ferma. Acceseaza codul fermei si vede tot ce s-a intamplat. Merge in ferma dimineata, verifica programul si stie care vaci trebuie intarcate, care montate etc. "Urmarim pe grafic comportamentul vacii, de la inceputul ciclului. Stim precis ziua cand au inceput caldurile, care e varful caldurilor si cand se sfarsesc. Insamantatorul va sti exact cand trebuie sa intervina pentru monta. Este esential acest lucru, fiindca materialul seminal a ajuns foarte scump - 10-30 de euro o paieta sexata. Noi folosim o singura paieta pe ciclu, fiindca stim exact cand trebuie sa intervenim. Vaca paseste altfel cand intra in calduri si calculator iti arata", explica Vasile Pachitanu.
Programul prezinta si nivelul de productie, gradul de conductivitate a laptelui, mamitele, mastitele clinice, subclinice pe fiecare vaca. Vaca bolnava merge automat spre sala de tratamente, prin poarta de dirijare.

Stabulatie libera, cu pat permanent de paie
Ferma de la Zanesti a pornit de la un nucleu mic, dar cu o genetica foarte buna, cu material seminal de la tauri din Danemarca. Vasile Pachitanu a pus baza pe programele de reproductie, ameliorare si de nutritie.
"Am avut un ritm extrem de rapid de crestere a efectivelor prin reproductie. Mi-a fost greu, dar am pornit de la un alt concept de tehnologie pentru modernizare: stabulatie libera, cu asternut permanent de paie. Mai tarziu a venit UE cu cele 5 cerinte de bunastare a animalelor", isi aminteste Pachitanu. Stabulatia libera aparuse in Romania anilor 1965-1970 si el o vazuse la Balanesti. Olanda a adoptat acest model cu asternut permanent de paie abia dupa 1989.

Ratia de furaje
Ratia de furaje difera in functie de nivelul de productie din ferma si de perioadele prin care trece vaca de lapte: dupa fatare, dupa intarcare etc.
"In medie, o vaca poate sa manance 10 kg de semifan din lucerna si iarba, 22-25 kg porumb siloz, 1 kg de paie pentru o cantitate suficienta de substanta uscata. Concentratele difera in functie de productia din grajd. Se distribuie cu chibzuinta, pentru asigurarea nivelului de proteina necesar pentru productie. Noi folosim srotul de rapita, care este foarte eficient. Trebuie sa fim foarte atenti la furajul de baza, care asigura rumenului un echilibru acido-bazic, ca sa nu se provoace unele cetoze din cauza nivelului de concentrate - semifanul, fanul si porumbul de siloz. Daca porumbul de siloz este bogat in boabe, nu mai dai porumb macinat. Asiguri numai proteice - sroturi de floarea-soarelui, de rapita, de soia", recomanda Vasile Pachitanu.
El foloseste extrudatul de soia, fiindca exista un extruder in ferma. La acesta adauga un premix foarte important de la Agravis, din Germania.

Juninci cu arbore genealogic cert
Pachitanu acuza Ministerul Agriculturii ca nu a privatizat, cu 20 de ani in urma, controlul oficial al performantelor si intreaga activitate de reproductie.
"S-au desfiintat oficiile de reproductie, controlorii au disparut si ei. Au zis ca trec controlul la asociatii, ca in vest. Dar, la noi, asociatiile nu existau!
Noi, la TCE 3 Brazi, am avut intelegere de la Culita Tarata si am continuat controlul. Este un laborator al ANARZ la Iasi, platim un operator autorizat pentru controlul oficial al productiei si l-am facut permanent. Acum, legislatia prevede trecerea controlului la asociatiile acreditate de catre ANARZ".
Acum ferma de la Zanesti poate vinde juninci cu origine certificata. Fiecare juninca are in spate 4 generatii cu performante cunoscute.


Citeste si: