Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Imbunatatirea tehnologiei de vinificare determina modificari ale peisajului rural din zonele viticole

prof. Viorel STOIAN

La modul general, cramele reusesc sa isi "ascunda" in interiorul constructiei utilajele sau ustensilele pe care le folosesc: prese, butoaie, budane, filtre s.a. Ceea ce lasa la vedere, in exterior, sunt utilajele care servesc pentru aducerea strugurilor in fluxul de prelucrare.
Dupa razboi, atunci cand s-au construit cramele de tip industrial, era moda transportului strugurilor in bene de transport din lemn, de cate 500 de kilograme. Ajunse la crama, benele de transport erau preluate din mijlocul de transport (caruta, remorca de tractor, camion) de catre o macara si erau depuse intr-un basculator pe unde strugurii intrau in procesul tehnologic. Ochiul nostru se obisnuise cu macaralele "cocostarc", care semnalau existenta cramelor.
Cu timpul, transportul strugurilor in bene de 500 kg a devenit insuficient si ineficient. Au aparut transporturile echipate cu bene basculante metalice de cate 2-6 tone (fie remorci de tractor, fie tractoare basculante). A aparut buncarul de receptie cu snec, confectionat de preferinta din inox. Acesta, in prezent, echipeaza practic toate centrele de vinifcare din tara si constituie in mod obisnuit posibilitatea de recunoastere din exterior a cramelor. Buncarul de receptie a strugurilor troneaza imperial la intrarea in crama intocmai unui dulau credincios.
Dar, si buncarul de receptie este amenintat cu disparitia. La cramele care vizeaza in mod special obtinerea unor vinuri de inalta calitate, se renunta la uriasele bene metalice de transport care favorizeaza strivirea (si oxidarea) strugurilor in timpul transportului.
Strugurii sunt adusi la crama in containere din material plastic cu capacitate de maximum 15 kg, in care strugurii nu se strivesc si sunt deversati pe o masa sau o banda de triere, pe care strugurii necorespunzatori sunt eliminati. Cand am vazut in Spania, in regiunea viticola Rioja, un astfel de sistem, mi s-a parut ciudat si nepractic. Abia dupa ce am constatat ce calitate se obtine cu o astfel de tehnologie, am inceput sa o accept.
Crama Lacerta Winery a introdus deja masa (banda) de triere manuala a strugurilor la inceputul procesului de vinificare. Calitatea vinurilor (albe si rosii) care se obtin in aceasta crama ne indeamna sa credem ca sistemul meselor de triere la inceputul fluxului se va extinde si la crame.
Sa asistam oare la disparitia buncarelor metalice de receptie cu snec, asa cum cu 25 de ani mai inainte am asistat la disparitia macaralelor "cocostarc"? Este foarte probabil!
Sa fim oare in pericol sa nu mai recunoastem din exterior cramele in peisajul rural al podgoriilor?
Asta sa fie paguba!

PS: Trebuie sa marturisesc ca daca rascolim trecutul, eu sunt unul din cei doi "vinovati" pentru introducerea si generalizarea buncarului metalic cu snec la inceputul fluxului de prelucrare a strugurilor.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.