Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Imbunatatirea tehnologiei de vinificare determina modificari ale peisajului rural din zonele viticole

prof. Viorel STOIAN

La modul general, cramele reusesc sa isi "ascunda" in interiorul constructiei utilajele sau ustensilele pe care le folosesc: prese, butoaie, budane, filtre s.a. Ceea ce lasa la vedere, in exterior, sunt utilajele care servesc pentru aducerea strugurilor in fluxul de prelucrare.
Dupa razboi, atunci cand s-au construit cramele de tip industrial, era moda transportului strugurilor in bene de transport din lemn, de cate 500 de kilograme. Ajunse la crama, benele de transport erau preluate din mijlocul de transport (caruta, remorca de tractor, camion) de catre o macara si erau depuse intr-un basculator pe unde strugurii intrau in procesul tehnologic. Ochiul nostru se obisnuise cu macaralele "cocostarc", care semnalau existenta cramelor.
Cu timpul, transportul strugurilor in bene de 500 kg a devenit insuficient si ineficient. Au aparut transporturile echipate cu bene basculante metalice de cate 2-6 tone (fie remorci de tractor, fie tractoare basculante). A aparut buncarul de receptie cu snec, confectionat de preferinta din inox. Acesta, in prezent, echipeaza practic toate centrele de vinifcare din tara si constituie in mod obisnuit posibilitatea de recunoastere din exterior a cramelor. Buncarul de receptie a strugurilor troneaza imperial la intrarea in crama intocmai unui dulau credincios.
Dar, si buncarul de receptie este amenintat cu disparitia. La cramele care vizeaza in mod special obtinerea unor vinuri de inalta calitate, se renunta la uriasele bene metalice de transport care favorizeaza strivirea (si oxidarea) strugurilor in timpul transportului.
Strugurii sunt adusi la crama in containere din material plastic cu capacitate de maximum 15 kg, in care strugurii nu se strivesc si sunt deversati pe o masa sau o banda de triere, pe care strugurii necorespunzatori sunt eliminati. Cand am vazut in Spania, in regiunea viticola Rioja, un astfel de sistem, mi s-a parut ciudat si nepractic. Abia dupa ce am constatat ce calitate se obtine cu o astfel de tehnologie, am inceput sa o accept.
Crama Lacerta Winery a introdus deja masa (banda) de triere manuala a strugurilor la inceputul procesului de vinificare. Calitatea vinurilor (albe si rosii) care se obtin in aceasta crama ne indeamna sa credem ca sistemul meselor de triere la inceputul fluxului se va extinde si la crame.
Sa asistam oare la disparitia buncarelor metalice de receptie cu snec, asa cum cu 25 de ani mai inainte am asistat la disparitia macaralelor "cocostarc"? Este foarte probabil!
Sa fim oare in pericol sa nu mai recunoastem din exterior cramele in peisajul rural al podgoriilor?
Asta sa fie paguba!

PS: Trebuie sa marturisesc ca daca rascolim trecutul, eu sunt unul din cei doi "vinovati" pentru introducerea si generalizarea buncarului metalic cu snec la inceputul fluxului de prelucrare a strugurilor.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!