Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Efectivele de reproductie la porci au scazut cu 12%

Stanca Tudor, director executiv la Patronatul Carnii de Porc, spune ca numarul scroafelor din fermele comerciale a scazut, in 2011, cu 12%, fata de anul 2010. Scaderea efectivelor de scroafe s-a inregistrat in fermele integrate, care isi reduc activitatea.

"Este primul semnal de alarma ca productia de porc nu merge. Per total, importam aproximativ 38% din necesarul de carne de porc. Dar daca ne referim si la domeniul procesarii, importurile depasesc 70%. Si totusi, efectivele de reproductie scad", spune dna Stanca Tudor.

Scaderi dramatice de efective s-au inregistrat la Carmolimp Brasov, care, la 1 ianuarie, avea 1.360 de scroafe, iar acum nu mai are niciuna. Din 16.000 de porci la ingrasatorie, au mai ramas 6.000.
Romsuintest Peris avea 8.400 de scroafe la 1 ianuarie si mai are 1.400. Din 87.000 de porci, a mai ramas cu 17.000. Crinsuin Constanta a redus efectivele de scroafe cu 430.
Belsuintest Constanta are cu 500 de scroafe mai putin.
Cresterea pretului la furaje si lipsa sprijinului financiar pentru cresterea porcilor au efecte grave in ferme.

De ce nu exista o piata a purceilor?

Romania importa aproximativ un milion de purcei pe an. Nu avem de multi ani o piata a purceilor, fiindca nu mai exista ferme de reproductie. Prin urmare, un crescator nu are posibilitatea sa populeze macar o hala cu purcei produsi in Romania. Multi fermieri au preferat sa faca ingrasatorii fiindca erau mai ieftine, decat fermele integrate, cu maternitati. In plus, crede doamna Tudor, ingrasarea porcilor este mai flexibila. Cand piata nu e favorabila, crescatorul nu mai lucreaza. "Poate ca pierde din productia care a mai ramas in stoc, dar nu pierde per total an. In schimb, un fermier care are si ferma de reproductie, nu poate sa stopeze fluxul."
Crescatorilor nu li se parea prea mare nici paguba provocata de rata de mortalitate a purceilor proveniti din import, care nu erau adaptati la fermele noastre si multi nu rezistau. Acum, cei mai multi dintre ei gandesc altfel. Pe masura ce pretul purceilor de import creste, fermierii care au ingrasatorii resimt tot mai mult cheltuiala cu importul de purcei. Multi dintre ei vor sa-si faca maternitati, insa costurile sunt foarte mari. Nu-i mai putin adevarat ca n-am avut o politica de incurajare a fermelor de scroafe, nici macar a celor care voiau sa se asocieze sa le construiasca. Prin masurile din PNDR au fost punctaje mici pentru accesarea fondurilor europene.
"Acum, mai putem discuta doar despre PNDR de dupa 2013. Pana atunci, nu se mai poate face mare lucru. Pe Masura 121, care se refera la modernizarea exploatatiilor, fondurile sunt aproape consumate. Un loc pentru o scroafa, intr-o maternitate noua, costa 2.000-2.500 de euro. Daca ferma va avea mai mult de 700 de capete, trebuie sa ai autorizatie integrata de mediu, pentru care se face un studiu de impact de mediu, care este foarte costisitor", spune Tudor Stanca. Reproductia si ingrasarea au fost afectate, desigur, de cresterea exponentiala a pretului la furaje. Cresterile de pret nu se regasesc integral in pretul purceilor si nici in pretul carnii. Mai precis, piata nu permite valorificarea la un pret care sa acopere costurile si, de 2-3 ani, crescatorii din toata Uniunea Europeana au probleme. Acest fenomen a determinat reducerea cu peste 5% a efectivelor de reproductie si in tarile occidentale. In cascada, efectul asupra crescatorilor nostri este mult mai grav.

Mai este reproductia o prioritate?

"Din cele aproximativ 300.000 de scroafe din Romania, doar 140.000 se afla in exploatatii comerciale. Diferenta uriasa se regaseste in curtile oamenilor. Acolo nu stim ce se intampla", spune Ioan Ladosi, noul presedinte al Patronatului Carnii de Porc. In opinia sa, foarte multi crescatori vor sa-si faca maternitati. El stie ca unii au depus proiecte la APDRP, dar fara succes.
Patronatul Carnii de Porc cuprinde 109 membri, care au de la 50 pana la 50.000 de scroafe. Unitatile care fac reproductie in Romania scot 98% din necesarul propriu de purcei. Fermele integrate nu sunt deci o sursa de purcei.
In situatia in care sursa de purcei din UE se va diminua, va creste pretul la purcei si capacitatile de ingrasare se vor reduce mai mult. Daca se va considera ca reproductia este o prioritate, poate abia atunci se vor gasi solutii de imbunatatire a situatiei.

Nu vom vedea godacii in fata Guvernului

Pana in 2007, s-au subventionat doar scroafele pana la prima fatare. Asa au crescut atunci efectivele si a patruns o genetica performanta in tara. Acum, nu se mai acorda sprijin financiar si sectorul moare. Toate tarile occidentale au sisteme nationale de finantare a cresterii porcului. De la Bruxelles nu s-au mai acordat subventii. S-au gasit alte modalitati de sprijin. In Olanda, de exemplu, se dau 10 euro pentru fiecare purcel vandut. In Italia, o parte din TVA ramane la producatorul de porc.
Elegant cum e, profesorul Ioan Ladosi nu va scoate porcii in fata Guvernului pentru a impune un sistem de sprijin financiar in domeniu.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!