Profitul agricol nr 27
12 iulie 2017
Ce-i lipseste agriculturii noastre sa fie performanta?

"Potentialul agricol al unei tari devine interesant atunci cand i se adauga un plus de actiune, a declarat comisarul european pentru Agricultura, Dacian Ciolos, intr-un interviu in Ziare.com. Evident ca Ciolos nu are intentia sa polemizeze cu ministrul Tabara, dar... ?vorba pacatosului, adevar graieste." Noi va propunem sa cititi fragmente din acest interviu in cheie polemica.

Romania are un potential agricol bun, dar acest lucru nu este suficient
2011 a fost un an agricol foarte bun, in parte pentru ca am avut soare si ploaie atunci cand a fost nevoie de ele, dar si pentru ca incepem sa vedem roadele unor subventii acordate la timp, ale investitiilor facute in modernizarea agriculturii in ultimii ani, ale evolutiei modului in care agricultorii romani incep sa-si abordeze meseria.
Daca ne uitam la randamente, chiar si la fermele mari, e loc de mai mult. Productia de anul acesta ar trebui sa fie regula, nu exceptia. Pe de alta parte, nu peste tot pamantul e la fel de bun, nu in fiecare an ploua cat trebuie. Atunci ai nevoie de stiinta, ai nevoie de sisteme de irigatii, ai nevoie de agricultori calificati, de o piata pe care sa-si poata vinde rodul muncii lor la un pret corect, de un sistem de sustinere financiara care sa le ofere un minim de certitudine. Iar asta inseamna cunoastere, acces la servicii de consultanta conectate la realitatile de pe teren, inseamna organizarea producatorilor si a pietelor, inseamna politici agricole coerente. O agricultura puternica se va vedea in anii buni, dar mai ales in anii cand o mai buna organizare va compensa conditii naturale mai putin ideale.

Fermierii au nevoie de subventii mai mari tocmai intr-un an mai greu
Avem nevoie, in primul rand, de consecventa si de stabilitate.
Daca asteptam sprijin doar de la natura, din cauza secetei din ultimele luni, s-ar putea ca anul viitor sa avem o recolta mai putin buna. Acesta nu ar fi trebuit sa fie un motiv pentru ca agricultura sa primeasca mai putin sprijin financiar anul viitor. Dimpotriva. Agricultorii au nevoie de stabilitate, au nevoie de mai multa sustinere, au nevoie sa stie pe ce se bazeaza atunci cand isi fac planurile pentru urmatorul ciclu de productie.
Incertitudinea constanta nu face decat sa duca la o reducere a investitiilor in agricultura, in ciuda potentialului pietei de a absorbi productia.

Daca recunoastem potentialul agricol al Romaniei, ar trebui atunci sa-i recunoastem agriculturii si rolul de sector economic strategic si sa-l tratam ca atare atunci cand se stabileste bugetul, cand se fac planuri de investitii, cand se stabilesc politici fiscale.
Pentru a avea agricultura performanta e nevoie de scoli care sa pregateasca specialisti, de institute de cercetare care sa ofere solutii pentru practica agricola, de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori.

Fiscalizarea agriculturii
E crucial ca agricultura sa iasa la lumina, astfel incat valoarea ei sa se vada in economia reala. Si cred ca asta se va putea obtine numai printr-o fiscalizare inteligenta, progresiva, insotita de un sprijin tintit, pe categorii de agricultori.

Cred ca fiscalizarea agriculturii este importanta acum nu atat pentru contributia la bugetul statului, cat pentru insanatosirea si transparentizarea mediului de afaceri in acest sector, pentru incurajarea investitiilor si organizarii pietei.

O strategie agricola pentru fermele mari si alta pentru fermele mici
O agricultura puternica se construieste in timp si este rodul unei politici agricole clare, cu tinte precise. De exemplu, fermele mari ar trebui incurajate sa investeasca in inovare si modernizare pentru cresterea randamentului, sprijinite sa-si dezvolte capacitatea de stocare astfel incat sa-si intareasca pozitia de negociere pe pietele externe, astfel incat o parte cat mai mare din valoarea adaugata sa ramana la fermier.

Pe de alta parte, fermele mici ar avea nevoie de altceva: de sprijin pentru organizarea grupurilor de producatori pentru colectarea, procesarea si vanzarea produselor, astfel incat cea mai mare parte a valorii adaugate sa ramana la ei.
Sunt sectoare precum agricultura ecologica, produsele traditionale, de calitate, care ar merita o atentie mai mare, pentru ca piata europeana le este foarte favorabila. (...)

Micii fermieri vor putea primi intre 500 si 1.000 de euro pe an, indiferent de marimea fermei
Exista in politica agricola comuna europeana multe elemente de care Romania va putea beneficia din plin. Dar e important ca Romania sa-si stabileasca o strategie pornind de la realitatile romanesti si de la oportunitatile europene. Spun toate acestea nu in calitate de comisar european, ci ca om pasionat de agricultura si politici agricole, interesat de ceea ce se intampla acasa.
Micii fermieri nu au aparut in Europa odata cu noile state membre. Ei exista in Romania, Bulgaria si Polonia, dar si in Italia, Portugalia si Grecia. Masurile propuse in pachetul de reforma raspund nevoilor lor specifice. Pe de o parte, propunem o schema de subventii care va permite statelor membre sa faca o plata fixa catre micii fermieri, intre 500 si 1.000 de euro pe an, indiferent de marimea fermei. Sistemul de plata va fi simplificat. (...)

O renta viagera cat 120% din subventie
Pe de alta parte, stiti bine ca in tara este inca mult pamant nelucrat pentru ca proprietarii sunt batrani sau pentru ca nu mai fac agricultura. Nu sunt nici interesati sa renunte la acel pamant, pentru ca primesc pe el o subventie.
De aceea, am propus si o schema de restructurare agricola. Cei care isi dau pamantul in arenda sau il vand altor fermieri, vor primi, din bugetul european, un fel de renta viagera, pana in 2020, cu 20 la suta mai mare decat subventia.

In plus, in cadrul programului de dezvoltare rurala, micii fermieri vor putea beneficia de consultanta dar si de finantari de pana la 15.000 de euro pe ferma, acordate intr-un mod mai simplu, pentru pornirea unei afaceri.

Despre platile directe pe suprafata se vehiculeaza adesea cifre false
Cred ca trebuie clarificate niste lucruri in legatura cu cifrele vehiculate. Nici Germania, nici Franta nu ajung la 400-500 de euro subventie la hectar. E important sa folosim cifrele corecte.
Fermierii din aceste doua tari primesc in jurul a 300-320 de euro la hectar. Sunt trei state membre - Italia, Belgia si Olanda - care depasesc 400 de euro, pentru ca aveau o productie intensiva pe vremea cand subventia era calculata proportional cu productia.
Astazi, Romania primeste din bugetul Uniunii Europene in jurul a 100 de euro la hectar, peste care mai are posibilitatea sa acorde o subventie nationala de pana la 73 de euro. Din pacate, vestile sunt ca, anul viitor, guvernul va acorda numai o jumatate din contributia nationala.

E adevarat ca tendinta e sa ne comparam cu cei care primesc cei mai multi bani, dar nu trebuie sa uitam si ca sunt state membre care au subventii mult mai mici decat cele pe care le primesc agricultorii romani.
Spre exemplu, fermierii din tarile baltice primesc in jurul a 50-70 de euro la hectar. Slovacii, polonezii dar si portughezii au subventii medii apropiate de ale noastre.

Si Ciolos, ca si Tabara, a trebuit sa tina seama de ?constrangerile bugetare?
De la bun inceput, obiectivul meu a fost sa reducem aceste diferente si mi-am dorit ca echilibrarea platilor directe sa fie mai rapida.

Comisia Europeana a trebuit, insa, sa faca o propunere fezabila si echilibrata bugetar si politic si sa ia in considerare elemente financiare care depasesc domeniul politicii agricole europene.
Nu uitati ca negocierile pentru noua politica agricola comuna se desfasoara in paralel cu negocierile pentru bugetul european pentru 2014-2020 si ca, in definirea bugetului Uniunii Europene, se pastreaza un echilibru foarte fin intre statele membre preponderent contributoare si cele preponderent beneficiare.

Fara integrarea acestor considerente, orice propunere ar fi fost de domeniul viselor, fara sanse de materializare.
Pentru Romania, vestea buna este ca subventia la hectar din partea Uniunii Europene va creste, de la 135 de euro cat va fi in 2013, la aproximativ 200 de euro la hectar pana in 2020, cand media europeana se va situa undeva la 260 de euro la hectar. Subventiile germanilor, spre exemplu, vor scadea la 300 de euro, iar, ale francezilor, la 280 de euro la hectar.

In termeni reali, inseamna ca fata de actuala perioada financiara, in 2014-2020 Romania va primi cu aproximativ 3 miliarde de euro mai mult - si asta numai pe platile directe - in conditiile in care cele mai multe state membre vor avea bugetele inghetate sau reduse.


Citeste si: