Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
O alta strategie pentru zootehnie

Deputatul PDL Marian Avram a ales un grup de initiativa impreuna cu care pregateste o strategie pentru zootehnie. Aceasta strategie este diferita de cea de la Cotroceni, la care lucreaza Valeriu Steriu. Evident, alta si decat cea a ministrului agriculturii. Documentul ar trebui sa fie gata pana in primavara. Avram este medic veterinar si a fost presedinte al ANSVSA.

In prezent, membrii grupului studiaza statisticile legate de efectivul de animale de la nivelul fiecarui judet. Marian Avram spune ca analiza se face greoi, pentru ca datele primite de la Directiile Agricole nu sunt complete.
Intentia grupului este de a propune o serie de masuri si submasuri regionale, destinate exclusiv zootehniei. Acestea vor diferi de la o regiune la alta si vor tine cont de favorabilitatea fiecarei zone in parte pentru diferite rase de animale. Se au in vedere atat conditiile de clima cat si traditia locala.
"Vrem sa aflam situatiile pe judete si regiuni, pentru a putea dezvolta submasurile specifice fiecarei zone. Am vorbit si cu comisarul european Dacian Ciolos. A spus ca 10% din fondurile europene pot fi sursa pentru submasuri. Dar avem nevoie de un PNDR regional, pentru ca sunt conditii specifice de la o regiune la alta", a declarat deputatul Marian Avram.

Submasurile vor fi destinate infiintarii fermelor de familie
Submasurile vor fi asemanatoare programului pentru instalarea tinerilor fermieri, dar vor viza doar zootehnia.
"Vrem sa facem propuneri de submasuri pentru ferme de 20-30 de vaci sau de 700 de oi. Pentru cresterea porcilor ne gandim la un program pentru o ferma cu 700 de porci. Dar, in acest sector, ne lovim de lipsa purceilor pe piata. Asa ca, vrem sa mai propunem inca un program, prin care sa incurajam fermele mari sa faca maternitati", a adaugat Marian Avram.
Ideea grupului este ca, pentru inceput, submasurile sa fie implementate prin proiecte pilot, in cateva ferme. Apoi, vor fi transformate intr-un program national.
"In fiecare judet vom implementa 1-2 proiecte. Ele vor fi pe specii caracteristice fiecarei zone. De exemplu, in Dobrogea exista o traditie in cresterea ovinelor. Asa ca, acolo putem face proiecte pilot pentru fermele de oi", mai spune deputatul.
Marian Avram spune ca strategia va ajuta fermele mici sa se adapteze la piata autohtona. ?Cand ai o ferma mica, ai sansa sa-ti gasesti mai repede o piata. De exemplu, daca cresti porci, poti sa deschizi, la nivelul judetului, 1-2 puncte de desfacere, ca sa vinzi carnea. Intentia este sa incurajam formarea unui lant de producatori mici, locali?, spune deputatul.
Initiatorii strategiei vor sa ceara ajutorul Ministerului Agriculturii pentru implementarea proiectelor. Ministerul ar urma sa trimita specialisti in ferme, care sa-i consilieze pe fermieri.
"Avem nevoie si de ajutorul Ministerului Agriculturii. Fermierii nu vor numai oameni care sa vina in control. Ei au nevoie si de specialisti care sa le ofere consultanta, de oameni care sa ii ajute sa inteleaga ce au de facut. Specialistii trebuie sa fie langa fermieri si sa stie ca locul lor de munca depinde de succesul acelor proiecte", continua coordonatorul strategiei.

Asociatiile profesionale nu s-au alaturat grupului de lucru
Din grupul celor care lucreaza la strategie nu fac parte si reprezentanti ai asociatiilor profesionale, asa cum era normal.
"Am cerut ajutor si de la asociatia medicilor veterinari, am discutat si cu asociatiile crescatorilor de animale. Exista retineri atunci cand vine vorba de a te angaja la un volum de munca atat de mare. Acum, in grup avem oameni din comisiile de agricultura ale PDL din cateva judete. N-am facut o selectie, mergem pe baza de voluntariat", a mai spus Avram.
Cand va fi gata, strategia va fi prezentata unui numar de 400-500 de fermieri si specialisti. Acestia vor putea sa propuna si alte masuri pe langa cele scrise. Propunerile vor fi completate in documentul final.

Alina BARDAS


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.