Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
"Vinuri si sanatate", un tezaur de informatii

prof. dr. Viorel STOIAN

La editura Ramira, Arad, a aparut cartea "Vinuri si sanatate". Autorii sunt: Alexandru Mihalca, Liviu Moldovan, Dana Mihaescu Stanescu, Daniela Faur, Ioana Madalina Crainic si Geza Balla.

Cartea este aproape in totalitate opera reputatului cercetator oenolog Alexandru Mihalca. Intr-un anume fel, lucrarea este reeditarea unei carti mai vechi publicate in anul 1985, "Strugurii, vinul si sanatatea", autori Alexandru Mihalca si Gheorghe Mihalca. Dar, volumul de fata este mult mai amplu, mai actual si bazat pe o vasta documentare. De aceasta data Al. Mihalca si-a luat alaturi un "buchet" de 5 colaboratori tineri care au contribuit cu folos la documentare.
Cartea este scrisa intr-o maniera exhaustiva, gen "totul despre..."
In 278 de pagini ne informam despre: "struguri, must si vin"; "polifenoli din struguri si vin"; "strugurii si sanatatea"; "vinul, un produs sanatos"; "efectele fiziologice ale vinului"; "farmacologia procianidinelor, parerea despre consumul de alcool si vin"; "parerea despre alcool si alcoolism".

Lucrarea face lumina (in limita cunostintelor actuale) in chestiunea miraculosului resveratrol, si a efectului acestuia in combaterea unor maladii cu care se confrunta omenirea: maladii cardiovasculare, accidente cerebrale, diabet zaharat, boala Alzheimer, boala Parkinson.

In ultima parte a cartii sunt prezentate o serie de anexe extrem de interesante elaborate de organisme internationale (OIV, OMS, AREV etc). Cartea se adreseaza tuturor iubitorilor de cultura (cultura a vinului sau cultura in general), dar in egala masura igienistilor, medicilor, nutritionistilor, gastronomilor.
Lucrarea se bazeaza pe o bibliografie foarte bogata care cuprinde 224 de titluri. Bibliografia vasta, dar mai ales bogatia de informatie pe care o aduce cartea ma fac sa ma gandesc ca viitori doctoranzi in ale oenologiei ar trebui sa isi inceapa documentarea consultand cartea "Vinuri si sanatate" a lui Al. Mihalca si colaboratorii. Intr-un fel anume, reactia mea seamana cu reactia tiganului, care, asistand la o discutie savanta despre fertilitatea solului, intervine si el: "ce mai pamant, bun de oale!"



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."