Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
"Vinuri si sanatate", un tezaur de informatii

prof. dr. Viorel STOIAN

La editura Ramira, Arad, a aparut cartea "Vinuri si sanatate". Autorii sunt: Alexandru Mihalca, Liviu Moldovan, Dana Mihaescu Stanescu, Daniela Faur, Ioana Madalina Crainic si Geza Balla.

Cartea este aproape in totalitate opera reputatului cercetator oenolog Alexandru Mihalca. Intr-un anume fel, lucrarea este reeditarea unei carti mai vechi publicate in anul 1985, "Strugurii, vinul si sanatatea", autori Alexandru Mihalca si Gheorghe Mihalca. Dar, volumul de fata este mult mai amplu, mai actual si bazat pe o vasta documentare. De aceasta data Al. Mihalca si-a luat alaturi un "buchet" de 5 colaboratori tineri care au contribuit cu folos la documentare.
Cartea este scrisa intr-o maniera exhaustiva, gen "totul despre..."
In 278 de pagini ne informam despre: "struguri, must si vin"; "polifenoli din struguri si vin"; "strugurii si sanatatea"; "vinul, un produs sanatos"; "efectele fiziologice ale vinului"; "farmacologia procianidinelor, parerea despre consumul de alcool si vin"; "parerea despre alcool si alcoolism".

Lucrarea face lumina (in limita cunostintelor actuale) in chestiunea miraculosului resveratrol, si a efectului acestuia in combaterea unor maladii cu care se confrunta omenirea: maladii cardiovasculare, accidente cerebrale, diabet zaharat, boala Alzheimer, boala Parkinson.

In ultima parte a cartii sunt prezentate o serie de anexe extrem de interesante elaborate de organisme internationale (OIV, OMS, AREV etc). Cartea se adreseaza tuturor iubitorilor de cultura (cultura a vinului sau cultura in general), dar in egala masura igienistilor, medicilor, nutritionistilor, gastronomilor.
Lucrarea se bazeaza pe o bibliografie foarte bogata care cuprinde 224 de titluri. Bibliografia vasta, dar mai ales bogatia de informatie pe care o aduce cartea ma fac sa ma gandesc ca viitori doctoranzi in ale oenologiei ar trebui sa isi inceapa documentarea consultand cartea "Vinuri si sanatate" a lui Al. Mihalca si colaboratorii. Intr-un fel anume, reactia mea seamana cu reactia tiganului, care, asistand la o discutie savanta despre fertilitatea solului, intervine si el: "ce mai pamant, bun de oale!"



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.