Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Un hibrid de carne, pornind de la Sura de Stepa

Doctorul Vasile Pachitanu a inceput ameliorarea unui nucleu de vaci din rasa Sura de Stepa si spera sa obtina rezultate deosebite in productia de carne. Fiindca taurii din Romania din aceasta rasa au fost consagvinizati de-a lungul vremii, el a folosit un taur Gascogne din Franta. Apoi, junincile metisate cu Gascogne le incruciseaza cu tauri din rasa Piemontese din Italia.

Oboi si Flaut, ultima resursa genetica
Sura de Stepa este relicva de suflet a lui Vasile Pachitanu: cand vorbeste despre singura rasa veche de taurine din Romania, despre posibilitatea ameliorarii ei, doctorul se insufleteste si-ti poate tine prelegeri intregi pe aceasta tema. "Am zis ca trebuie facut un hibrid de carne romanesc, pe picioarele Surei de Stepa, care este foarte bine aclimatizata. Sura noastra este ca Wagyu. Are o carne de o calitate deosebita, spune Pachitanu.
Lucreaza de multa vreme la acest proiect, devenit oarecum personal fiindca nimeni nu mai crede in el. De altfel, asa se si explica faptul ca "specialistii din cercetare" mai ca au pierdut rasa.
Pachitanu vrea sa demonstreze ca nu este o chestiune afectiva, cauzata de faptul ca a crescut in copilarie printre asemenea animale, care au ramas doar in tablourile lui Grigorescu. El crede ca Sura de Stepa poate deveni competitiva. Cine nu stie ce inseamna pasiunea in cercetare nu pricepe. Pentru a-si concretiza aceasta credinta aparte, mai avea la dispozitie numai materialul seminal, pastrat la ANARZ Bucuresti de la doi tauri, disparuti si ei: Oboi si Flaut.
A fost in Franta, la Salonul International de Agricultura, cu 4 ani in urma. "Culita Tarata a vazut taurul Gascogne. Era exact taurul nostru de Sura. Am luat legatura cu un centru de tauri din Franta. Francezii au tot selectat si au nuclee impresionante. Imi trimit o revista,"Magazine Gascogne". Am luat material seminal de acolo si am obtinut taurasi si vitele hibride cu Sura. Au calitati extraordinare nu prin greutatea la fatare, care a crescut totusi putin, ci prin conformatia animalului si sporul in greutate deosebite. Am sa verific si calitatea carnii, cand voi sacrifica", spune doctorul.
Etapa a doua va fi inseminarea cu Piemontese, o rasa robusta, cu trunchi lung, cu insusiri impresionante pentru carne.
Unii metisi au iesit oachesi, iar el crede ca este o trasatura transmisa de la rasa Bruna. Mizand pe aceeasi receptivitate a patronului, Vasile Pachitanu vrea sa creeze pentru Sura un areal separat. "Nu mai pot lucra foarte mult in ferma asa. As duce aceste vaci la niste saivane cu copertine simple, cu mancare traditionala: fan natural. Daca nu, am sa cer de la ADS sa vad daca nu au ei niste pamanturi in zona subcarpatica, sa le iau in concesiune. Vreau sa duc Sura intr-un program de cercetare practica, nu teoretica. La Semtest Iasi este un container cu material seminal de la un singur taur Sur, dar este din acelasi nucleu".
Primele incrucisari le-a facut inainte de 1990, pe cand era director la IAS Dumbrava, din zona Manastirii Neamt. Avea acolo 350 ha de pasune. A cumparat vite de la tarani din Neamt si Botosani. Asa a redescoperit Sura din copilarie.
"Un animal semisalbatic si excelent adaptat. Stiam ca Sura era foarte cautata de evrei, spunea tata-batranul. Evreii mergeau prin sate si adunau vacile "Porumbe". Le taiau la abatorul de la Itcani, de la Botosani, sau de la Burdujeni. Faceau export. Ii stimulau pe tarani sa cresca Sure. Semnau contracte si le dadeau bani in avans".
A retinut la Dumbrava 15-20 de vaci. Erau insa deja metisate cu Bruna, cu hibrizi. Nu aveau genetica pura. A luat exemplarele apropiate de Sura si le-a crescut pana in 1983, cand a fost numit director la Directia agricola. Cel care i-a urmat , a zis "sa-si ia Pachitanu vacile de-aici!". Le-a dus la Targu-Neamt. ?Am retinut un taur care nu era din perechi, ca sa nu fac consangvinizare. La Girov, era o unitate de 25.000 de berbeci inainte de 1989. Am facut un grajd aici si am adus Surele. S-au inmultit. Directorul Semtest Iasi facea testarea taurilor prin controlul fiicelor in diferite unitati. Le duceam in conditii asemanatoare. Un constructor roman a facut un grajd aici. Am adunat vacile Brune si am facut testarea stiintifica cu 3 sali de muls, cu Irimescu de la BanatNova. El a facut sala special pentru control?, spune Vasile Pachitanu.
A dus doi tauri Sura la Iasi si a produs material seminal. In acest timp, Ministerul Agriculturii dezvolta cercetarea. Dumbrava era o unitate de refugiu din conducerea judetului, la fel la Carbuna, unde venea Ceausescu la vanatoare. Venea cu elicopterul in octombrie la boncanitul cerbilor.
IAS Girov a infiintat ferma de cercetare si cresterea bovinelor Margineni. A luat nucleul de Sure de la Girov si l-a dat la Margineni, la cercetare. Dar, nu au facut selectie.
Dupa revolutie, statiunea de la Margineni s-a desfiintat. A vrut sa cumpere Surele, dar ultimul director a refuzat. "Ce, sa se imbogateasca Tarata?" A preluat totusi de la ei niste taurasi si o vaca. A vrut sa cumpere tot nucleul, dar Academia Agricola l-a dat la statiunea de cercetari Dancu, Iasi.
Pastrase material seminal de la taurasi. L-a invitat la Zanesti pe profesorul genetician Robertson din Pennsylvania cu transferul de embrioni. I-a povestit ca vrea sa faca poliovulatie pentru dezvoltarea acestei vaci rustice. Americanul a ezitat si i-a spus ca a facut poliovulatie pe taurinele rustice din Mexic si ca nu a avut rezultate. "Am facut poliovulatia dupa protocolul lui hormonal, a venit profesorul si a recoltat 16 embrioni de la o singura vaca pe care o am si acum. Este un monument al naturii. Are vitei in fiecare an . Atunci, din 16 embrioni, 12 am implantat, s-au obtinut 9 vitei. Mi-a spus profesorul ca nu a obtinut rezultate atat de bune cu nicio rasa salbatica, nu aveau embironi de o asemenea calitate. I-am si filmat", povesteste doctorul Pachitanu.
A dormit in grajd, numai sa nu piarda niciun vitel. A avut insa o surpriza neplacuta: unii vitei erau debili. Se produsese consangvinizarea. Era dovada ca nu se facuse cercetare la Dancu. Ca sa mai poata salva Sura, a decis sa faca incrucisari cu exemplare inrudite din Europa. Sura din Ungaria se aseamana cu a noastra, are aceeasi conformatie.
"Au venit de la Universitatea din Budapesta la mine la ferma sa vada Surele. Au luat teste ADN ca sa cerceteze gradul de inrudire si distanta filogenetica. Iar de la noi nu a venit nimeni".
Doctorul stie ca mai exista un nucleu la Tulcea, dar si acela e consangvinizat.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."