Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
De ce lipsesc grasunii de pe piata romaneasca?

Fermele de ingrasare a porcilor importa purcei la preturi din ce in ce mai mari. Nu exista pe piata purcei produsi in tara nici macar pentru popularea unei singure hale. De ce nu a fost incurajata pana acum construirea de maternitati si care sunt sperantele in viitorul apropiat?

Crescatorii pot construi si maternitati de scroafe cu cofinantare prin Programul National de Dezvoltare Rurala, de unde primesc ajutor nerambursabil 50% din totalul investitiei.

Ministerul Agriculturii sustine ca a promovat politicile pentru dezvoltarea domeniului. Dar rezultatul este ca nu avem reproductie! Or, daca lipsesc maternitatile de scroafe, nu putem vorbi nici despre dezvoltarea cresterii porcului.

Cum se vede maternitatea de scroafe de la fereastra Ministerului

Maria Toma, director general adjunct la Directia generala politici in zootehnie, crede ca fermierii sunt de vina: "Eu nu inteleg de ce nu s-au accesat fonduri pentru reproductie. Pana in 2010 inclusiv, s-au acordat subventii si la carcase, si la purcei. Dupa 2010, nu s-au mai putut da subventii legate de productie. S-a gasit solutia sa se dea niste bani, pe bunastarea animalelor. Astea sunt regulile europene. Fermierii care importa purcei au ferme mici ori mijlocii. Crescatorii mari isi produc singuri purceii, ii cresc, ii ingrasa. Ceilalti au optat pentru varianta mai usoara, din care sa iasa banul mai rapid."
Si directorul general, Roger Catalin Manea, crede ca vina este a fermierilor, care au urmarit profitul rapid, nu au gandit in perspectiva si s-au trezit fara maternitati: "Reproductia costa, dar o companie serioasa isi organizeaza si sectorul de reproductie. Or, fermierii nu au vrut sa investeasca. Statul nu poate sa le organizeze fermierilor sistemul de reproductie. PNDR este tot ce se poate oferi.
In plus, si ei pot fi beneficiari ai programului de ameliorare: se acorda sprijin si pentru porc! Pot sa primeasca 9 lei pentru Registrul genealogic la porcine si 8 lei pentru controlul performantelor. Au programul de ameliorare, sunt acreditati de ANARZ prin Patronatul Carnii de Porc. Ei trebuie sa-si organizeze singuri sectorul de reproductie. Registrul genealogic la porci este externalizat de multa vreme, inaintea bovinelor. Ei nu ar trebui sa aiba probleme cu reproductia".

Fermierii acuza incoerenta din politica porcului de la Minister

Se pare ca de la Ministerul Agriculturii lucrurile se vad altfel decat din halele de crestere. Sa fie lucrurile atat de simple?
In primul rand, spun fermierii, proiectele legate de reproductie nu s-au bucurat de punctaje stimulative, odata cu fermele de ingrasare, cand au accesat fonduri europene. S-au oferit tinerilor punctaje superioare. Insa, investitia intr-o maternitate este mare, iar tinerii nu aveau bani pentru maternitati de scroafe si nu vorbim aici despre tinerii ai caror parinti au reusit deja in afaceri! Asa s-a ajuns in situatia in care proiectele pentru maternitati sa nu fie accesate nici de tineri, dar nici de fermierii care aveau deja ingrasatorii.
Cand era secretar de stat, Adrian Radulescu promisese ca va umbla la punctaje, ca va face mai accesibile proiectele pentru maternitati. Acum, dupa ce a plecat din minister, recunoaste ca: "A fost o scapare de-a noastra. O vom corecta".
Fata de ofertele prin PNDR, fermierii au destule rezerve: se admite un proiect de maxim 2 milioane de euro. Dar o maternitate profitabila trebuie sa aiba o capacitate cel putin dubla, deci costa cel putin 4 milioane!
Si totusi, un calcul simplu arata ca pentru popularea unei serii cu 5.000 de purcei, fermierul plateste aproximativ 375.000 de euro, fara transport.
Ar mai ramane asocierea, dar asocierea este incurajata doar in vorbe. Legislatia romaneasca si faptul ca este tolerata piata neagra descurajeaza "grupurile de producatori".

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.