Dupa o intrerupere de o luna, pe 19 si 20 martie a avut loc sedinta lunara a Consiliului de ministri ai agriculturii si pescuitului. Delegatia Romaniei a fost condusa de ministrul Stelian Fuia, insotit de Adela Stefan si Marisanda Piriianu, directori generali, de Emilia Mohan si Carmen Constantin, consilieri. A participat si Achim Irimescu, reprezentant permanent al tarii noastre in Comitetul special agricol, care ne-a relatat despre desfasurarea reuniunii.

Prima zi a reuniunii a fost consacrata pescuitului

Cei 27 au abordat, in prima zi, probleme legate de viitoarea Politica Comuna de Pescuit: Organizarea comuna a pietei pestelui si Finantarea sectorului de pescuit. In acest domeniu, interesul tarii noastre vizeaza, in primul rand, acvacultura. Dezvoltarea acestei activitati ar rezolva acoperirea consumului intern, avand in vedere ca in prezent doar 1/3 din acesta provine din capturile proprii, restul fiind din import.

Ministrul Stelian Fuia a subliniat ca Romania dispune de un potential important pentru dezvoltarea acvaculturii in apele interioare si a insistat pentru alocarea unor fonduri necesare investitiilor. (de altfel, aceasta a fost si una dintre temele dialogului pe care ministrul roman le-a avut, ulterior, cu comisarul european pentru pescuit, Maria Damanaki).
Din proiectul de regulament privind organizarea comuna a pietei pestelui, de interes special pentru tara noastra este introducerea sistemului de finantare care stimuleaza dezvotarea organizatiilor de producatori, similar celui practicat in sectorul de legume-fructe.
Si Fondul pentru afaceri maritime si de pescuit este de interes pentru tara noastra, dat fiind ca dispunem de circa 300 de barci pentru pescuitul marin, spre care ar putea fi directionate sume de investitii in modernizare.
De mare importanta ar fi si finantarea acvaculturii in apele interioare, care in prezent nu beneficiaza de sustinere financiara. Exista un proiect in acest sens, dar sunt state membre care se opun alocarii fondurilor in acest scop. Este vorba de tarile cu acces la mare, in special tarile nordice si Marea Britanie, care dispun de surse importante de pescuit marin.

Ministrii invoca "simplificarea" PAC dar se gandesc la bani

Viitoarea Politica Agricola Comuna a facut obiectul dezbaterilor in cea de a doua zi a reuniunii. S-a discutat pe de-o parte despre simplificare, iar pe de alta parte despre finantare.
Referitor la Pilonul I, majoritatea ministrilor a fost de parere ca in proiectul viitoarei reforme, procedurile mai mult se complica decat se simplifica. Intr-un fel sau altul, ei au obiectii si la masurile zise de "inverzire", si la "plafonare" si la definirea "fermierului activ" etc.
In ce priveste "inverzirea", ministrul roman a amintit ca exista trei cerinte exprese ale eligibilitatii: mentinerea pasunilor; sa nu se cultive minimum 7% din suprafata; rotatia culturilor (aceasta din urma este inaplicabila in statele nordice, unde suprafetele sunt foarte mici). In Romania, suprafata nelucrata a scazut de la circa 3 milioane, la 1 milion ha. Or, prin aplicarea acestei prevederi, suprafata nelucrata ar creste. "Cum poate fi explicat consumatorului, ca el trebuie sa plateasca taranului pentru a nu lucra pamantul, stiind ca acest fapt are influenta directa asupra preturilor produselor agricole?", se intreba, retoric, ministrul Fuia.

In cazul Pilonului II, faptul ca nu vor mai exista axe reprezinta o simplificare. Aici, numeroase state membre au cerut, insa, mai multa flexibilitate in alocarea fondurilor. Totodata s-a propus ca, similar procedurii de la Pilonul I, sa se introduca posibilitatea transferului a pana la 10% din fonduri de la Pilonul II la Pilonul I. Procentul din proiect este de 5%.
O alta problema contestata este "rezerva de performanta". Este vorba de retinerea a 5% din fondurile alocate, care sa poata fi restituite in 2019, cu conditia indeplinirii anumitor criterii.

Convergenta alocatiilor ramane o cerere riscanta

Finantarea viitoarei PAC a fost abordata cu prilejul unui pranz de lucru oferit de Comisia Europeana, la care au participat din partea tarii noastre ministrul Stelian Fuia si ministrul-consilier Achim Irimescu. Principala tema a discutiei a fost referitoare la convergenta platilor, respectiv reducerea decalajelor. Aceasta in conditiile in care, spre exemplu, Olanda beneficiaza de 459 euro/ha, in timp ce Letonia, de numai 80 euro/ha.
Ministrul roman a subliniat consecintele acestor discrepante asupra competitivitatii fermierilor si a cerut reducerea pe cat este posibil a decalajelor.
In acelasi cadru, ministrii europeni din Austria, Finlanda si Romania s-au pronuntat impotriva luarii in calcul a ambelor piloane PAC in acordarea alocatiilor. S-a cerut ca finantarea fiecarui pilon sa se faca separat, avand in vedere necesitatea unor investitii mari pentru dezvoltare rurala.

Spania cere bani pentru seceta. Romania, pentru zapada

Reprezentantii Spaniei si ai Portugaliei au adus in atentia Consiliului de ministri situatia grava cu care se confrunta fermierii din aceste tari, puternic afectati de seceta. In aceasta zona, precipitatiile din ultimele luni au fost de numai 20% din cele normale, ceea ce a produs daune culturilor agricole, compromise pe mari suprafete. S-a cerut sprijin din fonduri europene pentru fermierii afectati.
Ministrul roman, la randul sau, a cerut sprijin si pentru legumicultorii din tara noastra, care au suferit mari daune din cauza caderilor masive de zapada si a viscolului din februarie. Datele concrete vor fi prezentate la urmatoarea sedinta de consiliu.
Luna viitoare, Consiliul de ministri ai agriculturii si pescuitului se va reuni la Luxemburg in zilele de 26-27 aprilie.