Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Importurile de cartofi la preturi de dumping provoaca pierderi semnificative fermierilor romani

Importurile de cartofi la preturi de dumping, lipsa subventiilor, dar si a unei strategii din partea Ministerului Agriculturii provoaca pierderi semnificative fermierilor romani, dar si o scadere a interesului pentru aceasta cultura prin reducerea suprafetelor cultivate cu cartofi in 2012.

"In toamna anului 2011 si in iarna acestui an au intrat in Romania cantitati mari de cartofi pentru consum, cu si fara documente, dar si de dimensiuni foarte mari.Or, tuberculii de mari dimensiuni sunt interzisi pentru consum in stare proaspata in statele respective. Ei exercita insa o concurenta neloiala fata de cultivatorii romani. Acest fenomen a dus la scaderea dramatica a pretului cartofului pe piata noastra si chiar la imposibilitatea vanzarii cartofilor nostri", a declarat Ioan Benea, presedintele Federatiei cultivatorilor de cartofi .
In opinia sa, diametrul cartofilor buni de consum nu trebuie sa depaseasca dimensiunea de opt centimetri. Din import, sunt adusi cu precadere cartofi de dimensiuni mult mai mari.
Benea a precizat ca efectele acestei situatii de pe piata cartofului din Romania au condus la lipsa lichiditatilor pentru inceperea noului ciclu de productie, dar si la imposibilitatea valorificarii stocurilor de samanta certificata de catre producatorii autorizati.
"Vom asista la scaderea interesului pentru aceasta cultura si, implicit, la reducerea suprafetelor cultivate cu cartofi in anul 2012. In situatia in care toate hipermarketurile au patroni din afara tarii si nu au nicio obligatie contractuala impusa de autoritatile romane de a se aproviziona cu prioritate cu marfuri din productia interna, nu exista niciun interes de a sprijini fermierii din Romania, dimpotriva, ii ajuta pe fermierii din alte tari", a mai spus Benea. In pofida numeroaselor voci care afirma ca produsele romanesti nu sunt de foarte buna calitate, cultivatorii romani aduc argumente in favoarea calitatii cartofilor autohtoni.
"Cartofii nostri nu au incarcatura de reziduuri chimice precum produsele din import, din simplul motiv ca nu avem posibilitatile financiare la nivelul fermierilor din Vest. Cu toate ca in ultimii ani, o parte din cultivatorii de cartofi au accesat fonduri europene si au investit si in instalatii de spalare si ambalare a cartofului pentru consum, foarte putini fermieri au acces la hipermarketuri si asta in conditii dezavantajoase".

Cartoful sufera din cauza lipsei de strategie a Ministerului Agriculturii

Desi 2011 a fost un an foarte bun pentru cartofi, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, iar productia a acoperit nivelul de consum intern, foarte multi agricultori au ramas cu marfa pe stoc, nereusind sa o vanda nici la preturi foarte scazute. Acelasi lucru s-a petrecut si in UE unde s-au obtinut productii foarte mari, de peste 45 tone/ha.
"In primavara acestui an cartoful de consum produs in Romania se vinde cu preturi foarte scazute, de 0,35 - 0,40 lei/kg TVA inclus, direct de la fermieri, dar si asa foarte multi agricultori au ramas cu cartofii in stoc", a explicat Ioan Benea.
El spune ca, in ultimii ani, cel mai mult a avut de suferit cartoful pentru samanta, din cauza unei lipse totale de strategie din partea Ministerului Agriculturii si a cercetarii in domeniul culturii cartofului.
Daca in anul 1999, Romania avea o suprafata plantata cu 6.438 ha de loturi semincere, aceasta a scazut treptat pana la 754 ha in 2011.
In Romania se raporteaza anual o suprafata cultivata cu cartofi de cca. 240.000 ha. Exista 200 de exploatatii cu suprafata de peste 10 ha, majoritatea fiind producatori mici, de un hectar sau doua. In Romania se cultiva acum peste 100 soiuri de cartof (majoritatea din Olanda, Germania, Franta, Danemarca) si doar cateva cu soiuri romanesti. Zonele cele mai prielnice pentru cultura cartofului sunt judetele Brasov, Covasna, Harghita, Neamt, Suceava, Botosani, zona inchisa pentru cartoful de samanta, iar pentru cartoful timpuriu - zone din Dambovita, Teleorman, Olt si Constanta.

Cultivatorii de cartofi trebuie sa investeasca mai mult ca altii

Potrivit lui Benea, cartoful este in general o cultura profitabila, desi inregistreaza cele mai mari cheltuieli pe unitatea de suprafata, respectiv intre 8.000 si 18.000 lei. Diferenta este influentata de pretul samantei, categoria biologica si provenienta. De exemplu, soiurile din import - Olanda, Germania - categoria biologica Elita sau Superelita ajung la preturi intre 660-750 euro/tona la furnizor.
"Cartoful este cultura cu cel mai mare risc, deoarece productia este influentata foarte mult de factorii climatici si in special de nivelul de precipitatii si de distributia acestora in perioada de vegetatie, apa fiind factorul limitativ al productiei. Nivelul profitabilitatii acestei culturi este dat si de tehnologia aplicata de fiecare fermier in functie de pregatire si pricepere", a mai adaugat presedintele FNCR.
Sprijinul acordat cultivatorilor de cartofi din bugetul national vizeaza cumpararea a 150 de litri de motorina necesari efectuarii lucrarilor mecanizate. De asemenea, se mai acorda un ajutor de stat prin care se subventioneaza 50-70% din prima de asigurare in functie de riscurile asigurate.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!