Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Sasul Mihail Linert a infiintat o ferma de oi Cap Negru de Teleorman

Mihail Linert, primarul comunei Vurpar, a reusit sa aclimatizeze oile Cap Negru de Teleorman tocmai in judetul Sibiu. El a preferat aceasta rasa pentru ca este interesat sa produca mai multa carne decat lapte. Sigur, Turcana pe care o cresc oierii din Sibiu este mai rezistenta. Dar optiunea sasului Linert este una strict economica.

Primarul din Vurpar a pornit de la premisa ca productia de carne si de lapte a Carabasei este cu 40% mai mare decat la batrana Turcana. El are 450 de oi, din care 200 Cap Negru de Teleorman. A vazut ca rasa se adapteaza si va creste efectivul de animale. Este interesat chiar sa creasca oi din rasa pura.
Cap Negru de Teleorman (Carabasa, cum i se mai spune in sud) are talia mai mare si un uger dezvoltat. Este foarte asemanatoare cu Tigaia Sarbeasca. Prin urmare, se poate preta si la mulsul mecanic. Crescatorul si-a cumparat deja o masina italiana de muls, cu doua posturi.
El stie insa ca aceasta oaie nu rezista pe pajistile mai inalte si nici nu suporta drumurile lungi ale transhumantei. De aceea, le paste in jurul stanii, pe dealul lui, din vecinatatea comunei. Aici are si o livada pe care nu o trateaza chimic. Oile pasc printre pomi. In total, are 114 hectare. Suficient pentru toate animalele. A format o faneata cu trifoi, lucerna, lolium si alte plante perene. Randamentul acestora s-a dovedit mult mai bun. Poate obtine 30 de tone de fan la hectar. Pentru producerea furajelor, are doua tractoare Massey Ferguson - unul de 68, altul de 95 CP, cositori, greble. Are si o presa cu care face baloti cilindrici.

Sistemul de crestere ecologica nu este un moft, ci o afacere

Fiindca tot nu face niciun fel de tratamente chimice si pentru ca spera la un pret mai bun pentru produsele lui, Mihail Linert si-a inregistrat ferma ca ecologica. Pentru atestarea in sistem ecologic, este nevoie de un hectar la 6,6 oi. "Toata ferma mea este ecologica. Nu folosesc niciun fel de substante chimice si merge perfect. Din 1990, nu am mai facut stropiri si era pacat sa nu ne folosim de terenul care a devenit practic ecologic, fara meritul nostru. In 2005, am intrat in programul de conversie si in 2007, am avut prima ferma ecologica din judetul Sibiu, atat pentru teren, cat si pentru animale", explica primarul. Certificarea i-au dat-o cei de la Ecoinspect Cluj, care ii fac inspectii periodice, verifica furajele si flora, iau probe de sol etc.

Fermierii isi vand produsele prin grupul de producatori

Exemplul primarului a fost preluat si de alti crescatori. Si asa se face ca, in Vurpar, au aparut mai multe turme de oi Cap Negru de Teleorman, alaturi de Turcana. Toate, in ferme ecologice.
Primarul a organizat un "grup de producatori" si crescatorii l-au urmat. Asa vor putea sa vanda mai profitabil si vor reusi sa faca investitii importante pentru dezvoltarea afacerii. "Vom avea un punct de colectare al nostru. Ne gandim si la o fabricuta de lapte, sa aducem valoare adaugata", spune Mihail Linert.
La inceput, oamenii erau reticenti. Au mai fost inselati in alte asociatii. Acum, cei 31 de crescatori, cu peste 11.200 de oi din Vurpar, vand impreuna laptele si mieii.
Urmatorul proiect, deja aprobat, este un abator pentru miei. "Avem un grant pentru grupul de ferme ecologice. Dosarul pentru abator a fost trimis la Bruxelles", spune primarul Linert care vrea sa atraga comunele din jur sa-si taie mieii la Vurpar.
Are sase copii, din care 5 au ramas in tara. Una din fete termina liceul si ea va continua afacerea. Este nadejdea tatalui. "La oras, va fi tot mai greu. Mult mai profitabil se poate lucra intr-un sat in aceasta perioada".

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.