Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Ministrii agriculturii au discutat viitorul platilor directe

La sedinta din 14-15 mai, a Consiliului de ministri ai agriculturii, delegatia Romaniei a fost condusa de Daniel Constantin, care a fost insotit de noul secretar de stat Achim Irimescu. Despre documentele prezentate ne-a informat Carmen Constantin, secretar la Reprezentanta permanenta a Romaniei la Comisia Europeana.

Un sistem multicomponente
Noul sistem de plati directe urmeaza sa fie un sistem multicomponente, alcatuit din mai multe scheme de sprijin. Concret, se au in vedere urmatoarele forme de plata:
- plata de baza;
- plata de "inverzire" obligatorie, suma alocata reprezentand 30% din plafonul national al fiecarui stat membru. Aceasta ar urma sa se acorde in conditiile respectarii anumitor criterii de eligibilitate. Si anume:
a. existenta a minim 3 culturi, care sa nu depaseasca 70% si sa nu fie sub 5% din arabil;
b. mentinerea pajistilor naturale;
c. amenajarea unor zone de interes ecologic;
- plata facultativa, pntru zonele cu constrangeri naturale, suma alocata fiind de 5% din plafonul national anual;
- plata pentru instalarea tinerilor, care poate fi completata cu ajutoare in cadrul dezvoltarii rurale. Este vorba de tinerii sub 40 de ani care pot primi sume forfetare timp de cinci ani. Suma alocata poate fi de 2% din plafonul national anual;
- schema simplificata de sprijin pentru fermele mici, care pot primi o suma forfetara, aceasta inlocuind toate platile directe;
- schema de sprijin cuplat facultativ pentru anumite culturi sau anumite sisteme agricole. Suma alocata poate fi de 5% din plafonul national anual, cu posibilitatea de extindere.
In propunerea de regulament, se prevede ca suma alocata anual pentru sustinerea financiara a PAC sa fie in total de 435,6 miliarde de euro. Astfel, pentru Pilonul I ar urma sa se aloce 317,2 miliarde euro, iar pentru Pilonul II 102,2 miliarde de euro. Suplimentar se prevad 17,1 miliarde de euro, din care 5,1 miliarde de euro pentru cercetare-inovare, 2,5 miliarde de euro pentru siguranta alimentelor, 2,8 miliarde de euro pentru ajutorarea persoanelor defavorizate.
Proiectul prevede si posibilitatea constituirii unei rezerve de 3,9 miliarde de euro, pentru anumite perioade de criza.

Reducerea progresiva si plafonarea platilor

In cazul fermelor mari, proiectul prevede plafonarea platilor si reducerea progresiva, fata de nivelul total al platilor.
- cu 20% in cazul transei de 150.000 pana la 200.000 de euro;
- cu 40% in cazul transei de 200.000 pana la 250.000 de euro;
- cu 70% in cazul transei de 250.000 pana la 300.000 de euro;
- cu 100% in cazul transei de peste 300.000 de euro.

Romania sustine "inverzirea", dar solicita amendamente

In interventia sa ministrul Daniel Constantin a sublinat ca Romania sustine conceptul de "inverzire", dar considera ca este necesara o mai mare flexibilitate in aplicarea lui. In primul rand, trebuie reanalizat procentul de 30% din plafonul anual avut in vedere pentru aceste plati. Pe de alta parte, ar trebui avute in vedere nu numai fermele ecologice, ci si cele care detin 50% pasuni, precum si cele care incheie angajamente in domeniu.
Referitor la diversificare, Constantin este de parere ca suprafata de 3 ha este prea mica. El propune ca suprafata sa fie de 10-15 ha. De asemenea, mentinerea pajistilor sa fie luata in considerare la nivel national si nu la nivel de fermier.
S-a cerut, totodata, delimitarea clara intre cerintele de "inverzire" si cele de eco-conditionalitate, astfel incat sa nu existe riscul unor duble penalizari.
De mentionat este ca regulamentul privind platile directe este in stadiu de proiect, fiind supus dezbaterii publice. In consecinta, datele de mai sus sunt provizorii.
Urmatoarea sedinta a Consiliului de ministri ai agriculturii si pescuitului va avea loc la Luxemburg, in zilele de 18-19 iunie. Pe agenda se afla proiectul de regulament privind dezvoltarea rurala.

Maria BOGDAN


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.