Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Ministrii agriculturii au discutat viitorul platilor directe

La sedinta din 14-15 mai, a Consiliului de ministri ai agriculturii, delegatia Romaniei a fost condusa de Daniel Constantin, care a fost insotit de noul secretar de stat Achim Irimescu. Despre documentele prezentate ne-a informat Carmen Constantin, secretar la Reprezentanta permanenta a Romaniei la Comisia Europeana.

Un sistem multicomponente
Noul sistem de plati directe urmeaza sa fie un sistem multicomponente, alcatuit din mai multe scheme de sprijin. Concret, se au in vedere urmatoarele forme de plata:
- plata de baza;
- plata de "inverzire" obligatorie, suma alocata reprezentand 30% din plafonul national al fiecarui stat membru. Aceasta ar urma sa se acorde in conditiile respectarii anumitor criterii de eligibilitate. Si anume:
a. existenta a minim 3 culturi, care sa nu depaseasca 70% si sa nu fie sub 5% din arabil;
b. mentinerea pajistilor naturale;
c. amenajarea unor zone de interes ecologic;
- plata facultativa, pntru zonele cu constrangeri naturale, suma alocata fiind de 5% din plafonul national anual;
- plata pentru instalarea tinerilor, care poate fi completata cu ajutoare in cadrul dezvoltarii rurale. Este vorba de tinerii sub 40 de ani care pot primi sume forfetare timp de cinci ani. Suma alocata poate fi de 2% din plafonul national anual;
- schema simplificata de sprijin pentru fermele mici, care pot primi o suma forfetara, aceasta inlocuind toate platile directe;
- schema de sprijin cuplat facultativ pentru anumite culturi sau anumite sisteme agricole. Suma alocata poate fi de 5% din plafonul national anual, cu posibilitatea de extindere.
In propunerea de regulament, se prevede ca suma alocata anual pentru sustinerea financiara a PAC sa fie in total de 435,6 miliarde de euro. Astfel, pentru Pilonul I ar urma sa se aloce 317,2 miliarde euro, iar pentru Pilonul II 102,2 miliarde de euro. Suplimentar se prevad 17,1 miliarde de euro, din care 5,1 miliarde de euro pentru cercetare-inovare, 2,5 miliarde de euro pentru siguranta alimentelor, 2,8 miliarde de euro pentru ajutorarea persoanelor defavorizate.
Proiectul prevede si posibilitatea constituirii unei rezerve de 3,9 miliarde de euro, pentru anumite perioade de criza.

Reducerea progresiva si plafonarea platilor

In cazul fermelor mari, proiectul prevede plafonarea platilor si reducerea progresiva, fata de nivelul total al platilor.
- cu 20% in cazul transei de 150.000 pana la 200.000 de euro;
- cu 40% in cazul transei de 200.000 pana la 250.000 de euro;
- cu 70% in cazul transei de 250.000 pana la 300.000 de euro;
- cu 100% in cazul transei de peste 300.000 de euro.

Romania sustine "inverzirea", dar solicita amendamente

In interventia sa ministrul Daniel Constantin a sublinat ca Romania sustine conceptul de "inverzire", dar considera ca este necesara o mai mare flexibilitate in aplicarea lui. In primul rand, trebuie reanalizat procentul de 30% din plafonul anual avut in vedere pentru aceste plati. Pe de alta parte, ar trebui avute in vedere nu numai fermele ecologice, ci si cele care detin 50% pasuni, precum si cele care incheie angajamente in domeniu.
Referitor la diversificare, Constantin este de parere ca suprafata de 3 ha este prea mica. El propune ca suprafata sa fie de 10-15 ha. De asemenea, mentinerea pajistilor sa fie luata in considerare la nivel national si nu la nivel de fermier.
S-a cerut, totodata, delimitarea clara intre cerintele de "inverzire" si cele de eco-conditionalitate, astfel incat sa nu existe riscul unor duble penalizari.
De mentionat este ca regulamentul privind platile directe este in stadiu de proiect, fiind supus dezbaterii publice. In consecinta, datele de mai sus sunt provizorii.
Urmatoarea sedinta a Consiliului de ministri ai agriculturii si pescuitului va avea loc la Luxemburg, in zilele de 18-19 iunie. Pe agenda se afla proiectul de regulament privind dezvoltarea rurala.

Maria BOGDAN


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!