Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Reforma PAC risca sa fie amanata din cauza disputelor pe tema bugetului UE

"Este aproape sigur ca nu vom fi in masura sa punem in practica reforma Politicii Agricole Comune la 1 ianuarie 2014", a declarat ministrul britanic al Agriculturii, Jim Paice, la sfarsitul unei reuniuni cu omologii sai europeni la Horsens (Danemarca).

"Nimeni nu se asteapta sa se ajunga la un acord cu privire la buget pana la sfarsitul acestui an, si este la fel de clar ca reforma PAC nu va putea fi adoptata inainte sa avem un buget", a explicat Jim Paice.
Asta inseamna ca este imposibil sa se intre in miezul subiectului, respectiv redistribuirea ajutoarelor agricole, in lipsa unei idei clare cu privire la anvelopa bugetara totala.

Comisarul european pentru agricultura, Dacian Ciolos este interesat si el sa puna presiune pe ministrii de finante si de aceea lanseaza, si el, un avertisment: "Orice intarziere va afecta in special programele de dezvoltare rurala si risca chiar sa aiba un impact asupra ajutoarelor directe care revin agricultorilor". Totusi, Ciolos afiseaza un ton optimist si crede ca UE poate sa ia o decizie la timp.
Vechile state membre, precum Marea Britanie, Germania, Franta sau Spania nu par sa se grabeasca.

"Avem nevoie, inainte de toate, de o reforma buna", a declarat ministrul spaniol al Agriculturii, Arias Canete. "In cel mai rau caz, sistemul actual va fi prelungit in regim tranzitoriu", crede oficialul spaniol, insa comisarul Ciolos refuza sa ia in considerare aceasta varianta.

Ministrul irlandez al Agriculturii, Simon Coveney, a carui tara va prelua Presedintia rotativa a UE la 1 ianuarie 2013, se gandeste deja la posibilitatea organizarii unui summit extraordinar al liderilor europeni in luna februarie 2013 in incercarea de a ajunge cat mai rapid posibil la un acord cu privire la buget.
Subiectul reformei PAC opune pe de o parte tari precum Franta, Marea Britanie, Germania, Austria, Finlanda, Olanda si Suedia (toate contributoare nete la bugetul UE), partizane ale unei reduceri drastice a bugetului UE pentru 2014-2020. De cealalta parte se afla cele mai sarace state membre, care pledeaza pentru o crestere a bugetului comunitar.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."