Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Orasenilor li se ofera... "ferme virtuale" !

Dimitris Koutsolioutsos tine contabilitatea primara la firma unchiului sau, care are o afacere cu bijuterii. El a avut ideea sa faca un site: www.gineagrotis.gr (ceea ce in traducere din greaca inseamna: "cum sa devii fermier") In vorbe, zice ca le ofera orasenilor posibilitatea sa devina... fermieri. Li se ofera si iluzia ca sunt proprietarii unui petec de pamant. De pe acel terern inchiriat, fermierul cel adevarat ofera fermierilor virtuali (oraseni), in fiecare saptamana, o anumita cantitate de legume proaspete si ceva mai ieftine. Asadar, fermierul incheie un fel de contract cu orasanul. Preturile pentru orasan sunt cam la 70% decat in supermarketuri. Fermierul are avantajul unui client sigur. Un venit stabil si garantat.
"Este vorba despre crearea unei legaturi intre consumator si producator", spune Koutsolioutsos. Este o metoda alternativa de a organiza productia si distributia de alimente.

Piata functioneaza astfel: clientul intra pe site si stabileste marimea parcelelor de pamant pe care le vrea (de obicei intre 70 metri patrati si 100 metri patrati). Cu o luna inainte, el alege produsul pe care il vrea din lista de zece legume de vara sau de iarna.
Produsul este apoi distribuit saptamanal, in una sau doua zile stabilite anterior si in mai putin de 24 de ore de la recoltare. In cazul in care clientii sunt plecati in vacanta, ei pot alege sa doneze acele alimente .
Siteul a avut peste 50.000 de vizitatori doar din zona Atenei.5.000 dintre ei si-au creat conturi online si au incercat sa inchirieze cate o bucata de pamant. Chiar mai mult decat organizatia putea sa ofere. Peste 900 de fermieri au spus ca vor sa se alature organizatiei si peste 1.000 de mailuri au fost primite din partea oamenilor care doreau sa afle cand astfel de oferte vor fi valabile si in zona lor.

Afacerea va fi una curata, onesta si transparenta. Nimeni nu va insela si nu va fi inselat. Fermierii doresc clienti, iar clientii doresc alimente proaspete, mai ieftine.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."