Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Metode neconventionale de inmultire a cartofului

In perioada 24-25 noiembrie, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar Brasov a organizat sesiunea anuala de comunicari stiintifice cu tema “Noi provocari in cercetare la cartof, sfecla de zahar si plante medicinale in conditiile schimbarilor globale, climatice si economice”.
La sesiune au participat cercetatori de la institute, statiuni si universitati agricole din tara si din Belgia, Turcia, Ungaria, Republica Moldova, Canada, Franta, precum si producatori agricoli si reprezentanti ai firmelor de inputuri.
Lucrarile s-au desfasurat in Aula "Prof. dr. doc. Matei Berindei" a institutului. S-au prezentat 23 de lucrari stiintifice si 21 de postere. Au fost abordate teme dintr-o arie mare de preocupari: situatia actuala a producatorilor de cartof pentru samanta; cercetari in genetica la cartof; metode neconventionale de ameliorare; tehnologii protective fata de mediu; metode noi in testarile virotice; noi abordari in cultura plantelor medicinale.
Sesiunea a fost deschisa de directorul general al institutului care a prezentat o situatie generala a culturilor si unele aspecte privind situatia cercetarii agricole. Reprezentantul Federatiei Nationale Cartoful din Romania, ing. Ioan Benea, a punctat problemele actuale care framanta fermierii cultivatori de cartof. O prelegere interesanta a avut presedintele Consiliului mondial al cartofului, Allan Parker, care a abordat problemele privind cultura cartofului in emisfera nordica. Dr. Jean-Louis Rolot a vorbit despre o noua abordare in ameliorarea genetica la cartof, iar prof. dr. Mehmet Caliskan, dr. Zsolt Polgar, dr. Petru Iliev, s-au referit la inmultirea cartofului prin metode neconventionale, obtinerea de noi soiuri, zonarea culturii cartofului.
Dupa pauza de vizionare a posterelor, au urmat referate ale cercetatorilor de la institut, statiuni, universitati de profil si cercetatori din R. Moldova cu subiecte interesante de actualitate privind cercetarea la speciile prezente in tematica simpozionului.
In holul institutului s-a prezentat o expozitie despre cele mai recente soiuri si linii de ameliorare la cartof.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."