Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Ziua verde a cartofului la 35 de ani

Zeci de fermieri si cercetatori au fost prezenti la simpozionul "Ziua verde a cartofului," organizat pe 12 iulie, de Institutul de Cercetare pentru cartof din Brasov si Federatia cultivatorilor de cartofi. Principala tema din acest an, a fost transferul rezultatelor din unitatile de cercetare catre cultivatori.

In deschiderea evenimentului dr.ing. Sorin Chiru, directorul Institutului de cercetari, a amintit ca traditia de 35 de ani a acestei manifestari a fost initiata de prof. dr. Matei Berindei, dupa un model canadian. In decursul anilor, sinpozionul Ziua verde a cartofului s-a organizat in diferite judete si a atras numerosi participanti din tara si strainatate.
In judetele Covasna, Harghita si Brasov culturile de cartof ocupa numai 11,5% din suprafata arabila. Totusi, agricultorii considera cartoful drept principala lor cultura agricola. Cei prezenti au privit cu atentie deosebita loturile demonstrative de la Institut pe care au fost experimentate peste 100 de soiuri, in mai multe variante si scheme de protectie.

Pe camprurile demonstrative ale firmei Hibridul din Harman, s-au purtat descutii legate de schimbarile climatice din ultimii ani, despre incalzirea globala si mai ales despre seceta din acest an. Proprietarul fermei, Ioan Benea, a declarat ca in aceste zone de munte din data de 7 iunie nu a mai cazut nicio picatura de apa. "Este adevarat ca am intervenit si noi, si prin propriile noastre mijloace. Am irigat aceste terenuri, insa nu a fost indeajuns. Speram sa obtinem o recolta buna chiar daca ploile ne-au ocolit in ultima perioada de timp." a mai spus Ioan Benea.

La eveniment au participat cele mai impotante firme din domeniul productiei si vanzarii de produse de protecte a plantelor precum Bayer, Summit Agro, Syngenta, BASF, Makhteshim, Belchim, etc. Cartofarii au aflat recomandari pentru fiecare soi in parte, scheme de tratamente si fertilizare, de combatere a bolilor si daunatorilor etc.
De asemenea, pe langa prezentarea in amanunt a diferitelor soiuri de cartofi, fermierii au putut vedea utilaje de ultima generatie, utilizate la culturile de cartof si cereale: John Deere, Fendt, Valtra, Grimme, Lemken etc. au avut cate un reprezentant al firmei, care a facut descrierea ampla a utilajelor pe care le comercializeaza.

Cele mai importante semnale trase si cu acest prilej sunt nemultumirile cultivatorilor: subventiile sunt mici; imput-urile sunt scumpe; canalele de distributie a carfofilor catre consumator sunt infundate de ani de zile etc. In schimb, nu exista nici ul fel de protectie la frontira, nici macar fito-sanitara. Importa fiecare cat vrea, cartofi de calitate slaba, cel mai adesea refuzati de pietele occidentale.

Seria manifestarilor s-a incheiat la Caminul Cultural din Harman. Cele peste 150 de persoane au fost invitate la cina.

Yldi FOCSANEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."