Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Ziua verde a cartofului la 35 de ani

Zeci de fermieri si cercetatori au fost prezenti la simpozionul "Ziua verde a cartofului," organizat pe 12 iulie, de Institutul de Cercetare pentru cartof din Brasov si Federatia cultivatorilor de cartofi. Principala tema din acest an, a fost transferul rezultatelor din unitatile de cercetare catre cultivatori.

In deschiderea evenimentului dr.ing. Sorin Chiru, directorul Institutului de cercetari, a amintit ca traditia de 35 de ani a acestei manifestari a fost initiata de prof. dr. Matei Berindei, dupa un model canadian. In decursul anilor, sinpozionul Ziua verde a cartofului s-a organizat in diferite judete si a atras numerosi participanti din tara si strainatate.
In judetele Covasna, Harghita si Brasov culturile de cartof ocupa numai 11,5% din suprafata arabila. Totusi, agricultorii considera cartoful drept principala lor cultura agricola. Cei prezenti au privit cu atentie deosebita loturile demonstrative de la Institut pe care au fost experimentate peste 100 de soiuri, in mai multe variante si scheme de protectie.

Pe camprurile demonstrative ale firmei Hibridul din Harman, s-au purtat descutii legate de schimbarile climatice din ultimii ani, despre incalzirea globala si mai ales despre seceta din acest an. Proprietarul fermei, Ioan Benea, a declarat ca in aceste zone de munte din data de 7 iunie nu a mai cazut nicio picatura de apa. "Este adevarat ca am intervenit si noi, si prin propriile noastre mijloace. Am irigat aceste terenuri, insa nu a fost indeajuns. Speram sa obtinem o recolta buna chiar daca ploile ne-au ocolit in ultima perioada de timp." a mai spus Ioan Benea.

La eveniment au participat cele mai impotante firme din domeniul productiei si vanzarii de produse de protecte a plantelor precum Bayer, Summit Agro, Syngenta, BASF, Makhteshim, Belchim, etc. Cartofarii au aflat recomandari pentru fiecare soi in parte, scheme de tratamente si fertilizare, de combatere a bolilor si daunatorilor etc.
De asemenea, pe langa prezentarea in amanunt a diferitelor soiuri de cartofi, fermierii au putut vedea utilaje de ultima generatie, utilizate la culturile de cartof si cereale: John Deere, Fendt, Valtra, Grimme, Lemken etc. au avut cate un reprezentant al firmei, care a facut descrierea ampla a utilajelor pe care le comercializeaza.

Cele mai importante semnale trase si cu acest prilej sunt nemultumirile cultivatorilor: subventiile sunt mici; imput-urile sunt scumpe; canalele de distributie a carfofilor catre consumator sunt infundate de ani de zile etc. In schimb, nu exista nici ul fel de protectie la frontira, nici macar fito-sanitara. Importa fiecare cat vrea, cartofi de calitate slaba, cel mai adesea refuzati de pietele occidentale.

Seria manifestarilor s-a incheiat la Caminul Cultural din Harman. Cele peste 150 de persoane au fost invitate la cina.

Yldi FOCSANEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.