Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Programul genetic al PIC Romania trece la viteza "turbo"

PIC Romania, parte a grupului britanic Genus, lider mondial in genetica si ameliorarea animala, a demarat un nou program de accelerare a progresului genetic in fermele partenere, prin activarea unei conexiuni permanente cu nucleul genetic APEX, din SUA.
Acest nucleu genetic, devenit functional din anul 2009 si a carui realizare a costat peste 18.000.000 de dolari SUA, reprezinta cel mai important motor de propulsie a programului genetic global al PIC, valoarea progresului anual fiind, in ultimii 5 ani, de peste 2 dolari/porc. Dar, mult mai importanta este rapiditatea cu care genele valoroase prezente in APEX vor ajunge in fermele comerciale ce detin genetica PIC.

Pornind de la aceasta premisa, PIC Romania, a deschis recent un "pod aerian" permanent de transfer al celor mai valoroase gene catre nucleul genetic local. Drumul genelor trece dinspre APEX prin aeroporturile din Chicago si Roma, pentru a ajunge in final la ferma PIC.

Acest demers va genera in intervalul urmator o masiva imbunatatire a potentialului genetic al animalelor PIC, produse in Romania, deschizand astfel era "turbo" a transferului genelor de top catre fermele partenere. Concret, actiunea va conduce la o crestere semnificativa a nivelului productiilor, atat cele materne, ce vizeaza numarul de porci obtinuti pe an, cat si cele care implica viteza de crestere, eficienta utilizarii furajului si calitatea carnii.
Investitia anuala in acest proiect este estimata la peste 240.000 RON, beneficiile acestuia fiind integral transferate catre fermele partenerilor autohtoni.

Comunicat PIC



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."