Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Productia va fi mai mica, dar vinul va fi mai bun

Productia de vin din acest an va inregistra o scadere de circa 30 de procente fata de anul trecut. Inghetul tarziu din primavara si seceta au afectat puternic culturile de vita de vie, este de parere directorul general al Patronatului Viei si Vinului, Ovidiu Gheorghe.
Toate regiunile viticole sunt afectate. Cu toate acestea, insolatia prelungita a determinat o acumulare foarte buna a zaharurilor ceea ce va genera o calitate ridicata a vinului, a adaugat Ovidiu Gheorghe.

Datele culese pana in prezent de PNVV arata o reducere cu 30% in regiunea Dealul Mare, cu 35-40% in Vrancea, 20-25% - Mehedinti si cu 35-40% - Nicoresti. Doar in Dobrogea diminuarea productiei este estimata la 10 procente.
Romania nu va fi singura tara cu efecte negative in viticultura. Doi alti mari producatori de vin din Europa, respectiv Franta si Italia, au anuntat diminuari ale productiei de vin cu 20-25%.

Datorita recoltelor mai mici cantitativ, Cotnari si Vincon Vrancea au anuntat deja o majorare a preturilor la raft. Este politica fiecarui producator si comerciant in parte daca va majora sau nu preturile la vin deoarece exista deja o presiune mare pe consumatori', a adaugat Ovidiu Gheorghe. In opinia lui, importurile de vin au crescut in Romania, mai ales cu vin ieftin din Spania si Italia. 'Din pacate importurile de vin au crescut in 2012, dar mai mult pe categoria de vinuri ieftine aduse din Spania si Italia. Daca anul trecut litrul de vin era importat la un pret de 30 de eurocenti, anul acesta preturile au crescut la 55 eurocenti/litru', a subliniat directorul patronatului vinului.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, productia de vin a fost anul trecut de 4,05 milioane de hectolitri, in crestere cu 23% fata de anul 2010. Cu toate acestea productia totala de vin a tarii ar putea fi mai mare in conditiile in care apar si cantitatile obtinute de micii producatori.
In 2011, romanii au consumat cu 15% mai mult vin de calitate comparativ cu anul 2010, numarul insemnelor DOC (Denumire de Origine Controlata) apropiindu-se de nivelul de 32,765 milioane.
PNVV considera ca, dupa doi ani in care piata de vin a regresat ajungand la 350 de milioane de euro, anul 2011 a adus o crestere semnificativa pe segmentul vinului de calitate. Din cauza crizei, piata vinurilor a scazut cu 100 de milioane de euro in ultimii ani, de la 450 de milioane de euro in anul 2009.

Cantitatea totala de vin romanesc comercializat in afara granitelor a fost de 130.000 hectolitri, iar cantitatea totala de vin provenit din import a fost de 1,134 milioane hectolitri.

In ceea ce priveste consumul anual de vin in Romania, acesta este de 24 de litri/pe locuitor, reprezentand jumatate din consumul tarilor dezvoltate, care se ridica la 50 de litri/locuitor. De exemplu, in Franta se consuma 58 litri/locuitor, in Italia 53, iar in Statele Unite doar 13 litri.
Romania este unul dintre primii 15 producatori de vin la nivel mondial si al saselea producator de vinuri din Europa dupa Franta, Italia, Spania, Germania si Portugalia. Suprafata cultivata cu vita de vie pe rod este de 183.400 ha in 2010.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."