Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Danone finanteaza productia de lapte cu 655.000 de euro

Danone Romania si-a bugetat, in 2011, suma de 655.000 de euro pentru finantarea producatorilor de lapte. Compania acorda banii sub forma unui avans de 30% pentru achizitia de juninci si instalatii de muls. Sumele acordate sunt restituite sub forma de lapte.

Gheorghe Petrisor, directorul departamentului de achizitie lapte din cadrul Danone, ne-a explicat: "Contractele se incheie pe 12 luni. Fermierul are o perioada de gratie de 3 luni, daca a cumparat animale cu banii primiti. Atunci, suma de rambursat este impartita la 9 luni. Noi oprim din valoarea laptelui furnizat lunar suma datorata.
In cazul finantarii salilor de muls, pentru achizitia carora am negociat preturi mai mici cu furnizorii, contractele sunt tot pe un an, iar rambursarea se face din prima luna".
Petrisor spune ca pretul platit fermierilor pentru materia prima "este undeva deasupra pietei, pentru ca vorbim despre un lapte conform cu standardele europene".
El subliniaza ca, prin acest program de finantare, procesatorul urmareste sa creasca productivitatea si competitivitatea fermierilor autohtoni.
"Pentru noi, avantajul este ca, daca un fermier ne livreaza 2.000 de litri de lapte, in loc de 1.000 de litri, costurile aferente transportului se diminueaza". In majoritatea cazurilor, intreaga cantitate de lapte produsa de fermierii care au intrat in program ajunge la Danone. In schimb, cei care au o relatie mai veche cu procesatorul, furnizeaza mai putin.

Ce conditii trebuie sa indeplineasca fermierii pentru a intra in program
Programul Danone se adreseaza fermierilor mici si mijlocii. Un fermier mic are 25 de animale. Cel mijlociu are 100-150 de vaci.
Danone este interesata ca fermierii care aplica pentru programul de finantare sa aiba capacitatea de a duce la bun sfarsit proiectele de modernizare si dezvoltare a fermelor, precum si de a respecta graficul de rambursare a imprumutului.
Pe de alta parte, Danone verifica daca vanzatorul de animale are juninci cu o gentica peste medie, astfel ca productia de lapte sa fie performanta.
Totodata, fermierii care vor sa beneficieze de sprijinul procesatorului trebuie sa demonstreze ca au suficiente furaje pentru hrana animalelor pe care urmeaza sa le cumpere.
Pentru fermierii care colaboreaza cu Danone de minimum 6 luni, si care doresc sa aplice pentru programul de finantare, evaluarea dureaza 1-2 sapamani.
Intrucat Danone asigura 30% din suma necesara unei investitii, fermierul trebuie sa vina cu restul sumei. Pentru ca proiectele derulate cu bani europeni au un ritm prea lent de aprobare, acestea nu sunt compatibile cu programul companiei.
Pentru ca nici bancile nu sunt foarte generoase cu agricultorii, faptul ca fermierul are o desfacere asigurata pentru marfa lui, contractul cu Danone este o garantie pentru banci.

Pana in 2012, tot laptele colectat de procesatorii din Romania trebuie sa respecte normele europene
Un motiv pentru care Danone a initiat programul de finantare a dezvoltarii fermelor de vaci este nevoia de aliniere a calitatii laptelui la standardele europene.
Termenul limita pana la care producatorii nostri trebuiau sa se alinieze normelor europene a fost stabilit pentru 2010, insa Asociatia Patronala din Industria Laptelui a obtinut o derogare, pana la 1 ianuarie 2012.
Gheorghe Petrisor ne-a explicat: "In 1998, doar 25-30% din laptele din Romania era conform standardelor europene. In 2005, am inceput programul de finantare a fermierilor si ne-am propus ca, in cativa ani, intreaga cantitate de lapte colectata sa fie in conformitate cu noile cerinte. In prezent, 90% din laptele achizitionat de Danone atinge aceasta calitate. Anul viitor vom atinge 100%".
Desi Danone a stabilit ca programul va rula pana cand intreaga cantitate de materie prima colectata va fi in conformitate cu cerintele europene, este posibil ca acesta sa continue, cu o viteza mai mica, si in 2012, "astfel incat sa ne consolidam pozitia castigata si portofoliul de fermieri", mai spune Gheorghe Petrisor.
Din laptele necesarului Danone pentru procesare, 10% provine, intr-adevar, din alte state europene. Dar toate firmele procesatoare de lapte sunt obligate sa recurga la importuri datorita oscilatiilor productiei din tara. Furnizorii din portofoliul Danone produc, cu totii, mai putin iarna decat in sezonul cald, iar vanzarile sunt mai mari decat laptele pe care reusesc sa-l colecteze.

Danone s-a implicat in proiecte in valoare de 5,5 milioane de euro
In 2010, Danone Romania a alocat 600.000 de euro pentru sustinerea fermierilor. In 2011, bugetul este de 655.000 de euro.
Gheorghe Petrisor a precizat: "Valoarea proiectelor in care noi am fost implicati, din 2005, de cand ruleaza programul si, pana in prezent, este de 5, 5 milioane euro. Aportul nostru in aceste investitii a fost de 2,05 milioane de euro".
In prezent, Danone lucreaza cu 70 de fermieri, din care 61 au apelat la sprijinul companiei, care a finantat 63 de proiecte. Asta pentru ca unii au aplicat si pentru sala de muls, si pentru achizitia de juninci.

VIVIANI MIRICA


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."