Profitul agricol nr 27
12 iulie 2017
Vacile lui Adrian Porumboiu au scarpinatori automate si muzica de Chopin

Adrian Porumboiu creste vaci īn doua ferme de elita - Badeana si Tarzii. "Aveam doar 60 de capete la īnceput, iar acum am ajuns la 2.800. Degeaba ai cultura mare, daca nu dezvolti si zootehnia. La noi, vacile au totul: de la scarpinatul automat pana la muzica clasica", se lauda omul de afaceri. Si are cu ce. In ultima vreme, vacile lui castiga concursuri de frumusete la nivel national.

Am vazut ferma de la Tarzii, comuna Oltenesti, o ferma situata pe drumul de la Crasna la Husi. Totul este impecabil ordonat, īntr-o combinatie de verde cu galben. In contrast cu relieful selenar din jur, parjolit de seceta. Adrian Porumboiu a preluat niste grajduri vechi, le-a demolat īn cea mai mare parte si a construit grajduri cu tehnologie Westfalia.
Ferma zootehnica Tarzii a fost repusa īn functiune īn 2007, dupa o modernizare de doi ani. Pe un proiect SAPARD de 2 milioane de euro. "Aici am ajuns la concluzia ca este de preferat sa pornim de la zero, decat sa modernizam ferma veche", spune Ion Vieru, director tehnic pentru investitii.
Adrian Porumboiu este un om de afaceri, nu un fermier īn sensul clasic al cuvantului. Nu intra īn grajd īn fiecare dimineata, nu da cu furca si nici nu pune mana pe tesala. El a dat bani asa cum i-au cerut specialistii lui. A avut īncredere. De aceea, i se pare fabulos ca vaca vine la scarpinatorul automat si se tesala singura. Initial, a adus 280 de vaci Holstein din Germania.

Calculatorul decide cat mananca fiecare vaca
La Tarzii sunt doua grajduri cu stabulatie libera, cu front de furajare, cusete de odihna, adapatori independente, sistem de jaluzele verticale, care se īnchid automat īn functie de intensitatea vantului.
Fiecare grajd e dotat cu senzori de vant si de temperatura. Au sistem automat pentru tainul vacilor. In functie de cipurile electronice, fiecare īsi primeste ratia de concentrate dupa productia de lapte. Daca mai intra o data, nu i se mai da: este recunoscuta automat si cade trapa. Fronturile de furajare si cusetele sunt frantuzesti.
Plugurile racloare īmping dejectiile spre bazinul de captare. Daca se īntampla sa ajunga la piciorul unei vaci, plugul se opreste automat datorita unui senzor pana cand animalul ridica piciorul si abia apoi īsi continua apoi cursa.
"Capacitatea fermei este de 580 de capete, dar avem 500 īn prezent", precizeaza inginerul Vieru.

Toata tehnologia grajdului este de la Westfalia
Sala de muls de tip Westfalia are 2x10 posturi. Un calculator central citeste cipul fiecarei vaci si urmareste ce productie de lapte a dat, anunta perioada cand intra īn calduri etc. (Retine modul de deplasare a vacii, numarul de pasi īmpleticiti, iar daca face mai multi pasi, atuncti vaca este īn calduri).
Materialul seminal pentru fermele lui Porumboiu este cumparat, preponderent, din SUA, prin compania Schontal Schul a lui Janos-Peter Sultesz.
Productia medie zilnica este de 28 de litri pe vaca, ne explica directorul Ion Vieru. Daca o vaca e depistata cu mai multe celule somatice īn lapte, fenomen reflectat prin modificarea conductivitatii electrice, nu mai este mulsa.
"Cilindrul hidraulic īi trage aparatul, asteapta mulgerea tuturor vacilor, si, cand i se da drumul, trece printr-un culoar, unde exista doua antene care citesc cipul. O dirijeaza īntr-un cabinet medical si īl avertizeaza pe medicul veterinar: ai o vaca īn cabinet, are ceva, trebuie sa mergi s-o vezi".

Instalatie de umectare a aerului pe timp de vara
La Tarzii, arsitele au devenit un fenomen obisnuit. De aceea, īn ferma lui Porumboiu s-au montat ventilatoare americane īn grajduri si īn sala de asteptare. Inclusiv o instalatie pentru umectarea aerului.
Grajdul are 3.000 de metri patrati, cu structura usoara, zincata. Zidul are doar 140 de centimetri de la sol. Jaluzelele sunt din panza speciala, care lasa aerul sa treaca. Pe mijloc este un culoar de retragere a vacilor de la sala de muls. Grajdul respecta toate standardele de spatiu si volum de aer. La coama, are zona de aerisere, acoperita cu un material sintetic translucid: aerul viciat se ridica si iese lateral, chiar si cand este viscol. Curentul vertical de amoniac este mai puternic decat Crivatul. In grajd e aer curat mereu. Inaltimea pana la coama este de 8 metri. Grajdurile americane au 10-11 metri pe mijloc. Invelitoarea este un sandvici termo-izolator: doua straturi de tabla cu spuma poliuretanica la mijloc.
Adrian Porumboiu pastreaza toate vitelele. Taurasii de doua-trei saptamani īi vinde la o firma care īi duce la restaurantele scumpe din Italia. Nu a investit pentru rase de carne. Face controlul oficial al performantelor prin intermediul celor de la OARJ Vaslui. Lucreaza mai ales cu muncitori īntorsi de la munca din Italia.

"Mai au putin si ne vor face lapte praf si pe noi!"
Adrian Porumboiu a preluat fabrica de lapte din Vaslui. Si aici a adus tehnologie de ultima ora. Are o capacitate de procesare de 80.000 de litri pe zi, iar fermele sale produc 30.000 de litri. Numai lapte conform. (Fabrica o vom prezenta cu alt prilej.)
Teoretic, nu are de ce sa se planga, dar omul de afaceri resimte concurenta neloiala, pe care i-o fac procesatorii care aduc īn tara mari cantitati de lapte praf.
"Pe eticheta marilor procesatori nu se precizeaza ce procent de lapte praf este īn produs", avertizeaza Adrian Porumboiu. "Noi avem lapte conform, produs īn ferme de nivel european si ajungem īn blocaj fiindca nu ne mai putem acoperi costurile. Avem produse de calitate standardizata, pe care le obtinem numai din lapte natutal. Nu vrem protectionism, dar atata vreme cat producatorii autentici nu mai sunt luati īn seama, nu mai īnteleg nimic."
L-am īntrebat pe domnul Porumboiu de ce nu a intrat īn nicio forma de asociere profesionala. Recunoaste ca face parte din grupul proprietarilor solitari, chiar individualisti, si ca toti guvernantii profita ca agricultorii nu au organizatii puternice, care sa le apere interesele.
Realitatile bizare de pe piata laptelui īl determina sa priveasca īn jur. "Nu stiu de ce, dar regulile trebuie sa le respectam numai noi, cei care producem totul legal. Pentru straini, nu se impun aceleasi reguli. Tot pe noi ne controleaza. Noi am putea sa generam o forma de sindicalizare ca sa ne aparam contra evazionistilor de tot felul, care nu respecta legile. Am facut adrese catre toate fermele din Romania, care folosesc numai lapte conform si nu utilizeaza lapte praf. Vrem sa ne adunam si sa avem o discutie cu ministrul Agricultrurii, sa-l īntrebam de ce permite asemenea practici ilegale cu laptele praf. Eu, daca vreau sa fac asa ceva īn orice tara europeana, nu mi se permite. Noi de ce le permitem altora? Este o rusine si pentru consumator, care da copiilor lui lapte praf neconform, īn locul laptelui produs de fermele noastre de top, cu vaci īngrijite īn cele mai exigente conditii igienice. Noi nu am reactionat, suntem slabi si mai au putin si ne fac si pe noi lapte praf. Cand e vorba de o multinationala, toata lumea sta īn genunchi. Cand apare producator roman, "baaa, da-l dracului de hot, ba!" Latifundiar! Cum īncurajam productia autohtona? Ministerul trebuie sa ceara procesatorilor sa foloseasca numai lapte conform. Sa scrie pe eticheta cat este lapte praf", spune indignat omul de afaceri.
Cine īi īmpiedica pe agricultorii nostri performanti sa se organizeze? Sa devina o forta, inclusiv pe piata laptelui? Sa-si faca si ei o publicitate agresiva pentru produsele lor? E adevarat, costul de productie pentru laptele conform este mult mai mare, iar aici guvernantii au obligatia sa intervina pentru separarea... apelor.

Viorel PATRICHI


Citeste si: