In completarea serialului despre legislatia franceza privind pastoralismul, se redau in continuare rolul si activitatile asociatiilor funciare pastorale, asa cum au fost ele prezentate de Marc Polge, directorul Asociatiilor Sindicale Autorizate (ASA) si Pascal Grosjean, vicepresedinte al Asociatiei Franceze de Pastoralism.

In anul 1972, datorita problemelor cu care s-a confruntat pastoralismul francez, legislatorul s-a inspirat din legea din 1865 pentru a crea un nou tip de asociatie sindicala, numita asociatie funciara pastorala (AFP). Relevanta acestui instrument in a asocia proprietarii unui teritoriu in cadrul unei unitati administrative publice a fost inca odata demonstrata pentru a permite amenajamentul local al teritoriului, totul beneficiind de prerogativele puterii publice.

In momentul de fata, putem considera asociatiile funciare pastorale ca instrumente excelente, originale si solide. Inima legii pastorale din 1972 si fondarea ei se bazeaza pe constituirea adunarilor de proprietate si a proprietarilor, incluzandu-i si pe cei necunoscuti sau pe cei reticenti. Folosite cu intelepciune, ele si-au depasit functiile initiale ca si creatoare de legaturi sociale, de calitate a peisajului si de mediu pentru economia locala etc., fara a uita ca ele au permis si restabilirea unei puteri de decizie pentru proprietarii terenurilor, care si-au redobandit interesul de a se implica in gestionarea proprietatilor lor parcelare.

Confruntate cu o multifunctionalitate a teritoriilor agro-pastorale, asociatiile funciare pastorale permit o organizare si o gestiune integrata a spatiului agricol, pastoral, forestier, dar si a apelor, a mediului si a frecventei turismului (exemplu AFP din platoul Glieres, 74). In sfarsit AFP-urile constituite cu prioritate pentru un scop pastoral au devenit de asemenea veritabile instrumente de dezvoltare locala. Ele sunt raspandite pretutindeni prin Franta, iar in anul 2011 au fost identificate: 292 AFP-uri autorizate cu 31.567 proprietari care detineau 196.249 ha, 55 AFP-uri libere cu 1.561 proprietari si 7.029 ha (sursa: ancheta Draaf Rhone-Alpes, referinte nationale dupa DDT (M)). Totusi, afectand dreptul de proprietate, aceste forme de asociere funciara sunt greoaie, atat datorita instituirii lor, cat si a procedurilor administrative. Pentru a le asigura functionarea, este necesara o buna animare si sustinere cu mijloace tehnice si financiare.

De asemenea trebuie subliniat faptul ca, fara sustinerea politicilor publice, punerea in aplicare a acestei parti a legii pastorale nu ar fi fost bine realizata. Dar, ne putem intreba daca anumite puncte ale procedurii pentru crearea, extensia si functionarea unei AFP nu ar trebui imbunatatite:
- pentru asociatiile sindicale autorizate (ASA), extinderea perimetrului va fi afectata cand suprafata de regrupare va fi depasit 7% din suprafata initiala si atunci cand rezultatele adunarilor proprietarilor interesati de extensie vor fi favorabile. Interesul general al asociatiei sindicale a fost demonstrat inca de la crearea sa, aceasta limita de 7% ar merita sa fie crescuta, sau sa fie scoasa atunci cand exista unanimitate pentru regrupare;
- niciun loc pana in prezent nu a fost facut doar pentru locatari, fermieri, utilizatori, asa cum membrii asociatiilor sindicale, cand si acestia au o legatura juridica (inchirierea sau contractul multianual) cu proprietatea.
Modul de valorificare actual (o valorificare directa in scadere) conduce la situatii absurde. Intr-adevar, reforma a introdus o importanta inovatie ce functioneaza fara restrictie, tuturor persoanelor alese de proprietar, dreptul de a ii reprezenta (la adunarea generala si sindicat). Acest fapt dovedeste ca anumite asociatii sindicale, sunt formate numai din utilizatori, ne-membri in mod legal care servesc in cadrul organismelor si care sunt factorii de decizie din adunarile proprietarilor. Ar trebui sa fie posibila proiectarea, ca in cazul Waterschappen (ASA) olandeze, unei solutii unde toti actorii legati de teren intr-o maniera formala sa aiba locul sau in asociatiile sindicale fara a slabi notiunea bazata pe dreptul de structura;
- posibilitatea de includere pentru cinci ani a proprietatilor detinute de cei care nu sunt regasiti pe listele de proprietari, introduse de legea nr. 2005-157 din 23 februarie 2005 cu privire la dezvoltarea teritoriului rural.
Aceasta ciudatenie, care nu exista pentru alte ASA, vine sa creeze un perimetru clasic si unul cu durata determinata, fara ca nimic sa nu fie prevazut pentru integrarea acestor parcele in perimetrul clasic, daca a fost gasit proprietarul. Eliminarea acestei notiuni este de cercetat deoarece jurisprudenta va consolida principiul prevazut de decretul 2006-54 din 3 mai 2006 pus in aplicare de ordonanta nr. 2004-632 din 1 iulie 2004; in lipsa identificarii proprietarului, este suficienta o notificare de creare, depusa la primarie.

Cum s-a vazut anterior, asociatiile funciare pastorale (AFP) completeaza numeroase functii ce ies din cadrul agricol. Aceasta dinamica, susceptibila incurajarii proprietarilor pentru mobilizare si investitii, lucruri indispensabile pentru crearea si functionarea unei AFP, poate fi incurajata.
De aceea putem studia posibilitatea de largire a campului de actiune al asociatiilor funciare pastorale in sensul de asociatii funciare "de punere in valoare a teritoriului", care sa permita dezvoltarea tuturor componentelor multifunctionalitatii perimetului sau (padure, biodiversitate, activitati pentru timpul liber, punerea in valoare a cladirilor, agricultura), toate acestea cu pastrarea atentiei asupra locului proiectului pastoral in organizarea acestor activitati.
Intotdeauna este mentinuta ideea pragului celor doua treimi de proprietari care sa detina doua treimi din suprafata, necesare pentru realizarea echipamentelor cu alte scopuri decat cel agricol sau cel forestier, dar de natura a contribui la mentinerea vietii rurale, cum ar fi actiunile care sa le favorizeze, se dovedesc un pic cam restrictive. Cu toate ca ele difera de cel specific asociatiilor sindicale: mai mult de 2/3 dintre proprietari detin mai mult de jumatate din suprafete (unde mai mult de jumatate dintre proprietari detin mai mult de 2/3 din suprafata) pentru a evidentia ponderea cu care se implica in activitatile initiale ale asociatiei sindicale.

Pentru aceste activitati, chiar de mica anvergura, cum ar fi de exemplu realizarea unui traseu de acces al AFP-ului, procedura de punere in aplicare s-a aratat de multe ori foarte indelungata.

Retineti totusi ca problemele cu privire la largirea obiectivelor care ating proprietatea nu se pot face decat cu respectul cuvenit proprietatii si asadar cu o mare rigoare procedurala. Aceasta trebuie sa aduca confirmarea ca, pentru realizarea unui proiect, interesul general justifica o eventuala repunere in discutie a intereselor individuale.
Agricultura mai are si o alta provocare de infruntat in viitor: instalarea noilor exploatatii.
Pentru aceasta trebuie ajutati sa depaseasca doua handicapuri: accesul la teren pentru pascut si cosit si constructia cladirilor.

Asociatiile funciare pastorale, care ofera un cadru juridic si financiar stabil pentru sustinerea activitatilor agro-pastorale, constituie interlocutor unic, care poate permite tinerilor sa solutioneze aceste probleme, facilitand si securizand accesul la terenurile necesare pentru a-si exercita activitatilor lor. In aceasta calitate poate fi prevazut un ajutor stimulativ pentru AFP-urile care "instaleaza" agricultori.

O alta chestiune, care ii preocupa pe francezi dupa anii de munca cu instrumentul AFP, este notiunea de bunastare colectiva.
Va fi foarte interesant de a face in asa fel ca proprietarii acestor perimetre colective sa faca abstractie de notiunea de parcela delimitata, gandind ca ?pondere? in spiritul bunurilor indivizibile sau a bunurilor nedelimitate din cadrul AFP.

dr. ing. Teodor MARUSCA, ICD Pajisti - Brasov