Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Poate peste doi ani se da, si la noi, startul la democratie

Timpul se rostogoleste. Este sigurul element din univers care nu-si poate schimba sensul. La viteza luminii (conform teoriei relativitatii) timpul se opreste. Ei bine, se pare ca, acceleratorul de particule de la Geneva a reusit sa înregistreze elemente subatomice care au depasit viteza luminii. Asta sa însemne ca vom putea întoarce vremurile înapoi? Pentru noi, românii, ar fi extraordinar deoarece am lua cea mai buna decizie, daca ni s-ar oferi (totdeauna) a doua sansa (da-ne noua Doamne mintea de pe urma!).
Speram eu, poate si multi altii, ca dupa 12 ani vom asista la o confruntare în campania electorala care sa ne antreneze si pe noi, cei din tribuna, pe dezbateri privind problemele care ne intereseaza, pe modalitatile posibile de rezolvare, pe dimensionarea logica a orizontului asteptarilor. Evident, sa ne transmita si formulele prin care încrederea în clasa politica sa nu scada pâna aproape de zero, ca ceea ce se întâmpla pe la DNA duce cam într-acolo.

Ultimul conflict (care ne va consuma cel putin toata saptamâna) este cel legat de Consiliul European pentru aprobarea bugetului european pentru 2014-2020. De ce o fi fost nevoie de înca o poveste care nu duce nicaieri? Batalia electorala trebuia întretinuta. Matrapazlâcurile cu blaturile si aranjamentele, între o parte a USL si ceilalti, trebuiau acoperite. Si atunci a fost creat conflictul. Deoarece liderii APR, parca resemnati ca vor pierde alegerile la scor mare, lipsesc total de pe ecranele care radiaza electoratul. Trebuia gasita alta tinta. Aceeasi: Traian Basescu. Din prea multe motive (unele cu logica lor) Basescu a preferat sa participe el si nu premierul la eveniment. Chestiunea a fost trecuta cu vederea. Lucrurile s-au precipitat când guvernul a impus o anumita pozitie (dreptul de veto) în oricare variante (în afara celei initiale de 1.025 mld euro, propusa de Comisia Europeana) de aprobare a bugetului. Mai toate variantele ulterioare au vizat reducerea bugetului UE si deci si a fondurilor destinate României. Domeniile afectate sunt agricultura si politica de coeziune. Una din variantele periculoase ar fi dimensionarea bugetului functie de performantele 2007-2013, varianta care ar afecta în mod deosebit România, având în vedere ca performantele noastre la zi sunt de numai 10% (din aprox. 34 mld euro). România ar putea primi cel mult 45 mld euro (varianta initiala) sau 40 (una din variantele previzibile). Pentru asta însa trebuiesc negociate atitudinile celor care platesc. Primii care au avut o reactie dura fata de bugetul (initial) propus au fost contributorii neti care evident ca îsi doresc un aport mai mic la cauza europeana pentru a-si putea sustine propriile economii afectate de criza.

Una din atitudinile vehemente a fost cea a Angliei, amplificata de apropierea alegerilor din 2013. Si la noi vrajba a aparut tot pe fondul disputelor din campanie. Miza pentru noi este însa mult mai mare: seriozitatea cu care România poate fi privita de catre cei care toarna banii în bugetul Europei Comune. Daca ne-am putea permite sa ne ratoim la ei: ne-ati constrâns sa facem praf Bancorex, sa vindem BCR, Romtelecom, Petrom etc, pe nimica toata, as zice ca ar exista o motivatie a nervozitatii noastre. Vom risca oare sa se afle ca, de fapt, ne-am furat singuri... averea (vezi cazul ministrului Dan Nica - firma Ericsson)? Indiferent de rezultatele negocierii (bune ptr Romania în cele mai multe din variante) scandalul pe aceasta tema va continua. Asta pentru ca ne înjosesc permanent sa acceptam principiul "rasplata noastra în ceruri va fi". Pe pamânt sunt rasplatiti doar politicienii. Cei care scapa de DNA.

Am întrebat un prieten (cu un bun potential politic) de ce nu candideaza. Poate la urmatoarele alegeri parlamentare, peste doi ani, veni raspunsul! Doamne, abia atunci poate exista sansa si pentru noi sa se dea startul la democratie?

Alexandru LAPUSAN

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!