Iata ca, dupa o experienta politica ce ne-a trecut pana peste cap, anul 2012 s-a stins lasand loc atat pentru sperante, cat si pentru incertitudini. Nu ne putem mandri cu prea multe realizari in plan economic (de exemplu), deoarece am fost ocupati cu organizarea unui rand de alegeri locale, o suspendare (referendum de demitere) a presedintelui, alegeri parlamentare si instalarea unui nou guvern. Cu toate acestea, am avut resurse sa traim din plin si bucuria sarbatorilor de iarna.
Copil fiind, am prins vremurile (comunismului) cand stiam de existenta a trei mosi: Mos Nicolae, Mos Craciun si Mos Gerila.
Mos Nicolae ne punea in ghetute o cicolata cu rom de 1,5 lei, o napolitana, ceva bomboane si intotdeauna cate o nuielusa. Structura cadourilor lui Mos Nicolae era foarte sugestiva: dulciuri pentru fapte bune si nuielusa pentru ...
Mos Nicolae si-a fundamentat oferta pe principii valabile de cand lumea, pentru toate categoriile sociale sau de varsta: faptele bune trebuie stimulate/incurajate/recompensate, iar cele rele trebuie descurajate/criticate/pedepsite. Nu cred ca vreun copilas a avut parte de vreo aplicatie cu nuielusa mosului, insa alternativa aceasta impunea mai multa atentie in comportament. Si nu a stricat!
Mos Craciun venea, cu bradul impodobit, cu ceva dulciuri si uneori cu cate o jucarie chinezeasca. Cu toata restrictia propagandei, sarbatoarea Craciunului (prima sarbatoare a Crestinismului) era si atunci o manifestare de amploare (in special in mediul rural), traditiile si obiceiurile populare manifestandu-se in toata splendoarea lor. Craciunul introduce-n ecuatie Persoana care ne va urmari evolutia pamanteasca si urmeaza sa ne judece pentru faptele noastre.
Mos Gerila era insa cel mai mare in grad. El venea la Anul Nou la brazii oficiali. Acolo se spuneau poezii, din care nu puteau lipsi cele cu "partidu' e-n toate". Totul se invartea in jurul prea-iubitilor prim-secretari (ai PCR), Mosul fiind doar unealta potrivita pentru a percepe mai bine sensul de exprimare al puterii partidului unic. Darurile venite de la sindicate, via Mos Gerila, contineu (de regula) si cate o portocala, nu de putine ori singura pe care intr-un an o primea un copil cuminte. Dupa 1989 Mos Gerila nu a mai venit. Sa fie doar o coincidenta cu Revolutia Romana si reorganizarea partidului comunist intr-o puzderie de partide care de care mai... istorice?
Sigur este ca fiecare Mos isi avea rolul lui: Nicolae cu principiile, Craciun cu nasterea Judecatorului, iar Gerila cu indoctrinarea. Cei vizati, direct sau indirect, erau cei multi: de la cel cu barba sura pan' la cel cu tata-n gura!
Cu atatea pe cap, anul 2012 a trecut parca mai repede decat alti ani. Bine macar ca avem un guvern cu program de guvernare validat de noul mega-parlament. Am considerat ca o analiza a Programului de Guvernare 2013-2016, in special a sectiunii Agricultura, este necesara inainte de a porni la drum. Evident, vom intra in detalii atat cat ne va permite dimensiunea unui material viitor. Partea introductiva a Programului cuprinde teze si principii social-democrate ce stau la baza unei bune guvernari, "care sa redea romanilor speranta, demnitatea si mandria de a trai in tara lor", precum si principalele obiective de restructurare institutionala. Atat analiza guvernarii Ponta-1, cat si politica macroeconomica (viitoare) urmeaza o structura didactica stricta si un mecanism dubios de a alege cifrele si nuantele potrivite pentru exemplificare.
Opozitia, practic, nu exista! Cu toate criticile (actuale si viitoare), Programul isi propune un management prudent si responsabil de gestionare a tarii.
Problema este daca, atunci cand vor da de greu (avand o majoritate absoluta-n parlament), isi vor putea stapani tentatia de a-l reinventa pe Mos Gerila!
Alexandru LAPUSAN