Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Cand construim viitorul e bine sa ne uitam si in urma

Analisti de anvergura au afirmat ca, de va fi sa se ridice aceasta tara, apoi acest lucru se va intampla numai pe seama bogatiilor pamantului. Erau vizate atat bogatiile subsolului (sarea, carbunele, petrolul, gazele, minereurile etc), padurile, apele, dar mai ales potentialul productiv al pamantului. Problema noastra, pentru ca avem (cel putin) una, nu este de loc noua si nu vizeaza poporul, ci pe cei care l-au condus! De putine ori comanda s-a adaptat capacitatii de intelegere a celor multi si, inca de si mai putine ori, putintei de realizare.

Sigur, zicerea: cum e turcu' si pistolu', intr-o anumita interpretare nu ne avantajeaza. Principiul de baza al pedagogiei spune insa ca nu este de vina elevul care nu intelege lectia, ci profesorul care nu stie sa o predea. Acest principiu cred ca reflecta perfect relatia intre mandatatii politic si prostimea electorala. Asta in cazul, si mai grav, in care abuzurile si furaciunile, pe fondul coruptiei, nu sunt constient facute.

Cand vrem sa construim viitorul este bine sa ne uitam si-n urma. Este corect sa analizam cauzele lucrurilor rele pentru a le inlatura in viitor, sa indentificam cauzele lucrurilor bune pentru a le moderniza si dezvolta, adaptandu-le la evolutia si nevoile societatii.

The National Geographic Magazine (editia SUA din aprilie1934) scria intr-un amplu reportaj, extrem de corect si frumos realizat despre Romania: "Taranii romani sunt intotdeauna extrem de placuti. Tot timpul politicosi, veseli, muncesc mult, desi deseori ineficient. Muncesc mult in padure si pe campii, pe ogoare, dar intr-o maniera primitiva, folosind uneltele stramosilor lor".
In 1938, Romania a exportat 3 milioane de tone de grau pe fondul unei crizei de cereale pe piata europeana, devenind... Granarul Europei. In perioada respectiva, productia medie de grau era de 700-800 kg/ha (Bulgaria obtinea 1.400 kg/ha), Romania ocupand, ca si in prezent, ultimele locuri intr-o ierarhie a performantei europene in domeniu. Asa ca acei care vor sa aduca Romania la performantele perioadei cand era Granarul Europei, trebuie s-o tina tot asa si in cativa ani o sa cadem si acolo!

Analizand in fuga programul agricol avansat de ministrul actual la prima investire (7 mai 2012) si modul in care a fost implementat pana la sfarsitul mandatului (asa scurt cat a fost), poti trage concluzia ca nu acesta a constituit motivul obtinerii scorului astronomic la alegerile parlamentare.

Reamintesc cateva din cele opt puncte ale programului respectiv, despre care, de atunci, nu s-a mai auzit nimic: 1) Accelerarea procesului de comasare a terenurilor agricole; 2) Implementarea (a implementa=a aplica, a pune-n practica) unui program special de refacere a infrastructurii de irigatii; 3) Realizarea unui program pentru sectorul legume-fructe; 4) Crearea unui fond de creditare pentru proiectele PNDR; 5) Crearea unui concept modern de dezvoltare a satului romanesc.

Nu am amintit celelalte trei teme din program, nu pe motiv ca in directiile respective s-ar fi facut mari minuni, ci pentru ca acolo unele lucruri s-au miscat. Multi specialisti din anturaj s-au oferit sa sustina actuala guvernare (pana la urma este si pielea noastra in joc) si ma intrebam cum este mai bine sa procedezi? Sa spunem lucrurilor pe nume sau sa ne amagim ca prostimea nu va intelege nici de aceasta data nimic? Sigur, se poate si mai rau, ca nici macar sa nu fie (din nou?) interesata de seriozitatea programului si orientarea politicilor agricole. Imnul tarii ne constrange sa speram ca odata si odata ne vom destepta!

Programul Guvernului Ponta II, aprobat de parlament la 21 decembrie, ne determina sa acordam din nou incredere echipei de la MADR. Agricultura este declarata prioritate absoluta, iar bugetul alocat (pentru 2013) este de 3,8 mld.euro (fata de 3,41 md.euro in 2012). Directia pare buna!

Alexandru LAPUSAN


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!