La acest sfarsit de iarna si inceput de primavara se diminueaza mult actiunile instructiv - organizatorice si se amplifica cele din teren, care privesc in principal:
Defrisarea vegetatiei lemnoase continua, dupa recomandarile prezentate pe site-ul revistei noastre din arhiva, agricultura montana, numerele 15 - 19 din aprilie - mai 2011;
Imprastierea musuroaielor si nivelarea terenului descris pe acelasi site la numarul 20 din 25 mai 2011;
Transportul si aplicarea gunoiului de grajd si amendamente prezentate in nr. 5 si 6 din februarie a.c. al revistei;
Intensificarea lucrarilor de combatere a eroziunii solului dupa instructiunile din numarul precedent al revistei;
Eliminarea excesului de umiditate temporara prin canale de desecare si al excesului permanent prin drenaje si dezinfestizarea pasunilor;
Incepe plantarea arborilor pentru umbra la animale;
Continua aplicarea ingrasamintelor chimice dupa topirea zapezii, pe teren inghetat sau mai zvantat, cu mijloace terestre sau aeriene;
Incepe pregatirea terenului prin grapare, frezare, arat etc. pentru suprainsamantarea sau reinsamantarea pajistilor degradate.

Activitati pe plan organizatoric
Se incheie adunarile generale ale asociatiilor crescatorilor de animale si al detinatorilor de pajisti, licitarea si repartizarea pasunilor, stabilirea si perceperea taxelor de pasunat dupa modelul prezentat in Profitul Agricol nr. 13 din 4 aprilie 2012 si alte probleme legate in special de izlazurile comunale.

In scopul revitalizarii organizarii, intretinerii si folosirii corespunzatoare a izlazurilor comunale se fac cateva propuneri mai importante, dupa cum urmeaza:
Amplasarea si suprafata izlazului:
- se vor alege cu predilectie terenurile fara exces de umiditate, drenate, in jurul localitatilor, pana la 3 km distanta, langa liziere de padure, cursuri de apa, daca exista, departe de cai ferate si sosele intens circulate;
- suprafata se va stabili in functie de numarul de animale ce urmeaza a pasuna. In legislatiile trecute, pe izlazurile comunale era admisa o incarcare maxima de 4 vite mari la hectar. Actualmente, exista metode mai exacte de stabilire a incarcarii cu animale in functie de productia pasunii si durata de folosire zonala sau altitudinala;
- lipsa de suprafata pentru izlaz va fi completata prin cumpararea de noi terenuri de catre comuna de la actualii proprietari din marginea pasunii existente, prin transfer de terenuri sau alte intelegeri la nivel local, cu efecte benefice pentru intreaga comunitate.

Asigurarea apei, umbrarelor sau adaposturilor pentru animale:
- asigurarea apei pentru adapat din rauri, lacuri sau panza freatica este extrem de importanta pentru animale si se va realiza prin captari, amenajari specifice, puturi, jgheaburi etc., dupa studii si proiecte efectuate de specialistii in domeniu;
- adapostirea animalelor sub arbori sau constructii usoare este imperios necesara.
In colaborare cu specialistii din silvicultura se vor alege specii de arbori mari, repede crescatori pentru diferite zone cu tehnica de plantare si ingrijire a umbrarelor forestiere special constituite pentru acest scop, cat si utilizarea perdelelor sau a unor palcuri de arbori existenti pe izlaz. La fel, adaposturile se executa dupa proiecte si vor fi dimensionate dupa numarul animalelor, prevazute cu instalatii de colectare si distributie a dejectiilor si alte utilitati.

Infiintarea si intretinerea covorului ierbos:
- se vor respecta cu strictete tehnologiile de infiintare si intretinere a pajistilor semanate si rotatia lor dupa 4-6 ani;
- pe pajistile naturale se vor aplica de asemenea tehnologii de fertilizare care sa mentina o proportie optima intre gramineele si leguminoasele perene de pajisti care este de 60-80% graminee si 20-40% leguminoase;
- in ambele situatii, se vor efectua lucrari anuale sau faziale de ingrijire cum sunt: combaterea buruienilor, a vegetatiei lemnoase si a musuroaielor, cosirea resturilor neconsumabile, eliminarea excesului de umiditate sau irigare si multe altele.
Lucrarile se pot efectua de catre proprietarii animalelor in functie de numarul animalelor invoite la pasune sau de catre unitatile prestatoare de servicii, specializate.

Folosirea rationala a pasunii
- respectarea cu maximum de strictete a duratei de pasunat care la campie si deal este de cca. 185 zile de la ultima decada a lunii aprilie (23 aprilie, Sf. Gheorghe) pana la ultima decada a lunii octombrie (26 octombrie, Sf. Dumitru). Pasunatul inainte si dupa aceste date in traditia romaneasca si legislatiile trecute era aspru sanctionata pana la alungarea din localitate a faptasilor care nu respectau aceasta cutuma devenita lege nescrisa;
- incarcarea cu animale trebuie sa fie de asemenea bine chibzuita, astfel ca izlazul sa fie un mijloc de furajare economica si nu de promenada pentru animale;
- repartizarea riguroasa a suprafetelor din izlazul comunal pentru diferite specii si categorii de animale, neamestecul dintre ele, cu incompatibilitatile care exista in special intre oaie si vaca etc.;
- imprejmuirea cu garduri fixe, impartirea in cel putin 4-6 tarlale pentru pasunatul in rotatie si alte sisteme de folosire rationala trebuiesc introduse si respectate intocmai.

Organizare, indrumare si control
Primarul localitatii este principalul responsabil pentru organizarea lucrarilor pe izlazurile comunale si exploatarea rationala a lor, fapt consemnat in toate legislatiile din trecut. Cea mai buna carte de vizita sau oglinda a activitatii unui primar era si inca mai este gospodarirea corecta a izlazului comunal. La fel, secretarul (notarul) tine evidentele si bugetul pasunii;
- este de dorit reinfiintarea asociatiilor de pasunat care s-au dovedit extrem de active si utile pentru cresterea animalelor;
- interzicerea totala a pasunatului cu animale straine, in special cu oile pe izlazul comunal, unde sa fie acceptate numai animalele invoite pentru care s-a platit taxa de pasunat si crescatorii au efectuat lucrari de intretinere;
- fondurile rezultate din taxele de pasunat se vor folosi integral pentru imbunatatirea pasunilor;
- in conditiile in care nu se respecta una dintre prevederile de mai sus, animalele proprietarului respectiv, se exclud de la pasunat. La fel se intampla daca la cele doua inventarieri ale animalelor pe pasune in sezonul respectiv erau mai multe animale decat cele prevazute initial, sau era depasita durata traditionala a pasunatului;
Primariile si cetatenii unei localitati au de castigat si pe viitor de pe urma izlazului comunal cu conditia sa fie bine gospodarit si administrat de catre localnici si alesii lor.

dr. ing. Teodor MARUSCA,
ICD Pajisti - Brasov