Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Guvernul de la televizor

Au trecut 11 luni de cand USL este la guvernare. Pana acum, in doua formule de guvern, amandoua conduse de Victor Ponta. Imediat ce au preluat puterea prin motiunea care l-a daramat pe MRU (27.04.2012), ne asteptam la calibrarea instrumentelor si stabilirea unor directii necesare, logice, coerente si eficiente ale politicilor guvernamentale. Ne asteptam la aplicarea unor lovituri distrugatoare in directia coruptiei (chiar folosind "structurile basiste" existente) si la o deschidere externa care sa se constituie intr-un suport consistent la efortul national. Talentul de a ne convinge ca USL-ul cunoaste situatia reala a tarii, ca are solutii (este adevarat tinute la secret) si oameni pentru a schimba mersul lucrurilor, a avut remanenta pana la alegerile parlamentare (7.12.2012). Atunci, USL-ul a luat tot, inclusiv toata raspunderea pentru gestionarea tarii. La foarte scurt timp, sondajele au inceput sa coboare. Sigur "este de unde", si-or fi spus guvernantii. Pe fondul unor disfunctionalitati intre partenerii politici, difunctionalitati tot mai perceptibile in mediul public, imaginea USL (asa cum ne-au prezentat-o televiziunile) ca forta indestructibila incepe sa se destrame. Ponta se simte tot mai presat dinspre PNL, unde Antonescu acumuleaza pioni din toate partile (Frunzaverde, Klaus Johannis, Mihai Stanisoara), dar mai ales din interiorul PSD, acolo unde nemultumirile se acumuleaza constant. Cum percepe populatia activitatea guvernului comparativ cu promisiunile electorale? La o trecere-n revista a vectorilor mediatici si a ponderii acestora in directionarea opiniilor politice (de exemplu) se va constata ca rolul televiziunilor (prezente deja pana in cel mai indepartat catun) a fost definitoriu pentru castigarea alegerilor si este singurul care (in lipsa totala a opozitiei politice) reuseste sa intretina imaginea puterii. Una din ele a reusit chiar sa creeze din nimic un partid parlamentar, iar altele au contribuit la promovarea actualei puteri. Deci, perceptia populatiei a fost, este si va fi influentata de catre televiziuni. In ce masura? Asta depinde si de calitatea auditoriului. La acest capitol, pe un standard serios suntem... modesti de tot.

Gradul de seriozitate al noii puteri a fost negativ afectat de jocul "uite senatorul - nu e senatorul" al unor magnati ai USL, de numarul exagerat al corpului legislativ (588 de senatori si deputati) si mai ales de calitatea indoielnica a prea multora (inclusiv cu probleme in justitie), de numirea unor baieti "subtiri" in posturi guvernamentale mult peste capacitatile si expertiza lor si evident de masurile pe care le-a adoptat. Din pacate multi, de la varful politicii, sunt convinsi ca poporul roman plange de bucuria de-ai avea conducatori si ca aceasta situatie este perpetua. Asa a crezut si Ceausescu.

Televiziunile (angajate politic) nu actioneaza in sensul transmiterii adevarului integral catre populatie, ci doar a acelui adevar care contribuie la dezbinarea atitudinii civice si consolidarea zicerii "plata voastra in ceruri va fi". Cu tot efortul vectorului mediatic, guvernul este perceput ca neavand o strategie explicita si coerenta adaptata nevoilor reale ale tarii. Pe acest fond introducerea unor dari fara necesarele explicatii, masuri guvernamentale de conjunctura, lipsa de coerenta in coordonarea politica a USL transmisa direct si-n relatiile din executiv etc, incep sa rareasca randurile sustinatorilor. Caderea economica corelata cu nevoia unor cheltuieli (inclusiv despagubirea expropriatilor, termen: aprilie 2013) va determina alte masuri de austeritate. Si, de parca toate astea nu erau suficiente, de la o singura tara care era impotriva noastra la intrarea in zona Schengen acum avem un grup de tari, in frunte cu Germania.

Tanarul nostru guvern este tot timpul pe televizor.
Poti minti poporul cu televizorul ca sa ajungi la putere. Dupa aceea insa, tara trebuie condusa.
Si asta nu se poate face de la televizor.

Alexandru LAPUSAN


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!