Anunturi de vanzare teren agricol sunt cu duiumul. Romanii vand. Saracia, poate lipsa de viziune dar si timiditatea in asumarea unor activitati economice in agricultura, ii determina pe unii sa renunte la teren. ªi atunci, vin altii si cumpara. Deocamdata, din tara. Cazul Ioanei Basescu a intrat in prim-planul opiniei publice datorita nevoii de alimentare a nesfarsitelor scandaluri politice. Cum stau, de fapt, lucrurile?
O persoana fizica, Ioana Basescu, a achizitionat (contract autentificat 09.09.2013) de la SC Berfige SRL (persoana juridica romana), 290,41 ha teren arabil in localitatea Nana-Calarasi. Pretul vanzarii a fost de 1,306 mil. euro, din care s-a platit (surse proprii) un avans de 278.337 euro, diferenta de 1,028 mil. euro (echivalentul a 4,6 mil. lei) urmand a fi achitata din creditul RQ13095722648477/ 09.09.2013 de la CEC Bank - Victoria. Creditul a fost solicitat pe 30.08 si aprobat pe 06.09, cu o viteza uimitoare fata de tratamentul general aplicat de CEC clientilor de rand. Terenul a fost evaluat de catre expertul CEC, evident in aceeasi perioada, la 1,611 mil. euro (echiv. a 7,215 mil. lei), exact cu 23% peste valoarea de piata a terenului. Scandalul s-a declansat atunci cand ministrul finantelor a denuntat interventia presedintelui Basescu pentru a-l mentine pe Radu Ghetea la conducerea CEC. A mai iesit un fuior de fum la afirmatia consilierului prezidential Adrian Radulescu, care ar fi consiliat cumparatorul.
Am incercat o judecata a faptelor.
1) Presedintele Basescu nu trebuia sa intervina pentru sustinerea sefului CEC. Aceasta interventie trebuie sanctionata, cu exceptia cazului in care scopul continea fundamente care tin de stabilitatea sistemului sau a societatii bancare;
2) In legatura cu suportul acordat de consilierul prezidential, trebuie sa fim seriosi. Sa nu ne facem ca nu stim ce indeletniciri anexe au toti consilierii demnitarilor sau ofiterii SPP din serviciul personal. ªtiu ca Radulescu a dat recomandari si a sprijinit mai multi fermieri pentru investitii in ferme de porci. Ar fi si mai grav, daca am judeca-o dupa acelasi calapod;
3) Rapiditatea cu care CEC a rezolvat cererea de creditare arata cum functioneaza sistemul de stat pentru anumite categorii de cetateni. Arata, de asemenea, ca procedurile de creditare pot fi parcurse in perioade mult mai scurte de timp. Poate viitorii sefi de la CEC vor avea aceasta unitate de masura pentru evaluarea cererilor de creditare;
4) Evaluarea valorii terenului cu 23% peste pretul pietei reprezinta primul mare semn de intrebare. Este un nonsens sa evaluezi terenul peste valoarea de piata. Este aproape sigur ca la data evaluarii terenului nu se stabilise plata avansului si deci garantia trebuia sa depaseasca cu cel putin 20% valoarea tranzactiei ce ar fi urmat sa fie creditata;
5) Contractul de vanzare-cumparare, in termenii sai legali, nu pare a rasturna vreo vina asupra niciuneia din parti. Din acest punct de vedere, comisia parlamentara de ancheta va avea un rezultat nul. ªi totusi!
Analizand istoricul terenurilor care constituie obiectul contractului de vanzare-cumparare se observa ca mai toate au trecut pe la acelasi notar (altul decat cel care a inregistrat tranzactia actuala) din Bucuresti si cam in aceeasi perioada. Asta ma duce cu gandul la mafia terenurilor care intocmea liste, in asteptare, cu indreptatiti sa primeasca teren (pe Legea funciara). Abia dupa ce acestia acceptau sa le vanda, le erau repartizate efectiv terenurile de pe la institute si statiuni de cercetare, sau din alte resurse publice, impotriva tuturor legilor in vigoare. Cam aceasta este cusatura ilegalitatilor pe care o poate constata comisia parlamentara de ancheta.
Atentie, sfoara cusaturii cuprinde culori ale mai multor partide si se intinde in multe alte judete! Sigur mai vreti sa o desfaceti?
A. LAPUSAN