Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Noutatile Vaderstad pentru 2014

Väderstad Romania a avut ultimii doi ani plini, crescand spectaculos în vanzari, cu 50% pe an. In 2014, directorul general, Mihai Rausser, spune ca e timpul sa-si consolideze echipa cu oameni noi. Nu crede într-o noua crestere asa de consistenta ca anul trecut, dar tot mizeaza ca 2014 sa fie mai bun ca 2013. In acelasi timp, compania mama, cu sediul în Suedia, a venit cu o serie de îmbunatatiri si noutati aproape la fiecare utilaj produs. Mai jos le trecem în revista pe scurt.

Pentru 2014 Väderstad a acordat o atentie speciala semanatorii de prasitoare Tempo. "Am lansat modele noi, am perfectionat modele deja existente," subliniaza Mihai Rausser.
"Modelul Tempo purtat a primit si sistem de fertilizare. Asta deoarece am remarcat ca marea majoritate a fermierilor doresc o semanatoare cu fertilizare pentru prasitoare. Si, fiind atenti la ce ne cere piata, de anul acesta am introdus un nou model purtat."
Tempo purtat cu fertilizare are un rezervor de 600 de litri. Fertilizantul se introduce în sol printr-un sistem cu patina, împrumutat de la semanatorile Seed Hawk, nu cu disc ca la Tempo F. Alegerea a fost data de nevoia de a pastra semanatoarea purtata usoara. Sistemul de fertilizare se poate adauga si pe semanatorile deja existente pe piata.
Totodata a fost lansat si un model de semanatoare Tempo mare, cu bara rigida, de 9,3 metri. Pe aceasta se pot monta 16 sectii la 50 cm sau 12 sectii la 70 cm între ele. Väderstad mai produce si modele de 3 metri si 6 metri latime de lucru.
Acest Tempo cu bara rigida poate primi si el un sistem de fertilizare, dar pentru aceasta are nevoie de un buncar frontal. Väderstad nu ofera înca un astfel de echipament, dar Mihai Rausser spune ca se poate adapta foarte usor unul de la alt brand.
In plus, Tempo a primit transmisie hidrostatica cu motor hidraulic în standard. Transmisia cu cardan va fi optionala pentru cei ce au tractoare mai mici. Tot optionala este si adaugarea unei admisii supraînaltate, pentru a evita intrarea de praf.

Tot mai multa electronica pentru control
Nativ, Tempo are un sistem de control clasic, destul de simplu, cu butoane galbene pe fundal negru si un ecran cu tenta albastra. Acesta ofera tractoristului informatii despre însamantare si viteza. Diagrama de bare din partea inferioara a monitorului arata precizia semanatorii pe fiecare rand în parte.
Pe langa acesta, acum, semanatoarea de prasitoare Tempo a mai primit conectivitate prin IsoBus si E-control.
IsoBus este un sistem universal de control, un standard agreat de aproape toti producatorii de utilaje. Daca tractorul la care va fi legata semanatoarea Tempo stie aceasta tehnologie, atunci fermierul nu va avea nevoie de un alt monitor de control al semanatorii, ci îl va folosi pe cel de pe tractor.
E-control este un sistem dezvoltat de Väderstad special pentru utilajele sale. Cu el se pot controla semanatorile Tempo F si Rapid A. E-control este de fapt un suport în care se monteaza o tableta Apple iPad. Tableta este una obisnuita, din comert, dar respecta anumiti parametri de performanta. Nu se poate folosi o alta tableta decat una Apple. Pe aceasta se monteaza o aplicatie Väderstad de control a semanatorii Tempo.
Interesant la acest sistem este ca el cunoaste si controlul wireless, fara fire, între tableta si semanatoare. Tractoristul se poate da jos din tractor cu tableta în mana, se apropie de semanatoare si o regleaza electronic direct de langa ea.
"E-control este un sistem abia introdus, despre care cred ca va fi bine primit si de fermierii romani," crede Rausser.
Spuneam ca suportul tabletei Apple iPad este proiectat special. Pentru ca în timpul lucrului în camp de obicei tractoristul nu poate avea acuratetea necesara reglarii pe un ecran tactic, suportul îi ofera comenzile cele mai importante pe butoane.

Piese comandate pe internet, prin sistemul E-parts
Pe langa controlul semanatorii, inginerii Väderstad au dezvoltat un sistem de comanda a pieselor de schimb direct din camp. Se numeste E-parts si cere, pe langa tableta Apple iPad si o conexiune la internet, cu o cartela de telefon.
Grafica E-parts este foarte simpla, se bazeaza pe informatii vizuale clare. Tractoristul acceseaza E-parts si acolo gaseste un desen detaliat al masinii desfacuta în bucati. El identifica piesa de care are nevoie si da click pe ea pentru a o comanda de la dealer. Acum computerul stie sa trimita comanda ori întai acasa la proprietarul utilajului, pentru a-l informa sau poate trimite direct la dealerul Väderstad.
Sistemul este simplificat astfel încat tractoristul nu trebuie sa citeasca un întreg catalog de repere, ci el intra în program si vede piesa defecta. Iar daca are si GPS-ul activ, dealerul îi poate aduce piesa direct în camp, unde are utilajul.
E-parts va fi pus la punct mai întai pentru tarile care cer asa ceva. "Il vom testa în Germania, în Franta etc. Poate ca la noi nu va prinde prea repede internetul pe tractor," crede Mihai Rausser. In Romania lucrurile în service-ul agricol se misca mai bine cu discutii la telefon decat cu comenzi online.

Semanatorile Rapid
In primul rand, semanatorile Rapid au primit aceleasi sisteme de control electronice ca Tempo, anume IsoBus si E-Control. Rapid-urile sunt semanatori mari, de paioase, pneumatice, cu buncar numai de samanta. Acestea vor fi livrate din iunie. Semanatorile Rapid au latimi de lucru de 3, 4, 6 si 8 metri.
Modelele de 3 si 4 metri, modelele clasice, mecanice, au primit o înfatisare noua si le-au fost schimbate discurile cu unele mai agresive.
Discul de prelucrare, aflat în fata elementelor de semanat, avea înainte 41 de cm si butuc gresat. Din 2014 Rapid-ul primeste butuc cu rulment mai mare, încapsulat. Si discul a crescut la 45 de cm în diametru. "Cand am anuntat aceasta noutate, mai multi clienti din tara si-au refacut comenzile pentru a primi noul sistem," spune Mihai Rausser.
O alta noutate la Rapid este modelul de pneuri. Profilul cramponului este mai înalt decat la cele precedente, ceea ce îi ofera o rezistenta mai mare. Noile pneuri au crescut suprafata de contact a pneului pe sol cu pana la 57% fata de modelele anterioare.
"Pentru fermierii care au resturi vegetale în camp, ce le-ar putea perfora cauciucurile, vom lansa un pneu ramforsat cu aramid, un pneu foarte rezistent", detaliaza Rausser. Fibra de aramid se foloseste în fabricarea vestelor antiglont.

Alte cateva noutati, pe scurt
Din 2014 cultivatorul NZ are o noua bara de remorcare, pe care se monteaza tipurile clasice de cuple si a primit iluminare cu led-uri.
TopDown a primit un nou nivelator, împrumutat de la Cultus, pe care si-a dovedit eficienta.
Daltile Marathon sunt deja bine primite de clienti. Au un avantaj, dureaza cat 4 sau 5 dalti normale. Sigur, si costa cat 4 sau 5 din acelea. Dar cele Marathon au o pastila de carbura în capat, care le face sa nu se toceasca standard, scurtandu-se de la varf, ci ele se subtiaza pana se rup. Subtiindu-se, dar ramanand varful constant, daltile Marathon lucreaza la aceeasi adancime toata perioada de utilizare. Si, ca un detaliu, acum Vaderstad are în întregime suruburi si piulite noi, acoperite cu zinc-nichel, care le înlocuieste pe cele acoperite cu zinc electrostatic.

a consemnat
Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!