Kongskilde Romania a vandut prima prasitoare mecanica, VibroCrop, unei ferme din Constanta. Utilajul este o noutate a acestui an, iar fabricatia de serie doar ce a început.
Dorinel Mihai, directorul Kongskilde Romania, spune ca este o prasitoare mecanica tractata, cu sistem hidraulic de compensare a abaterii rotii de la directia de mers, cu camera de luat vederi si cu GPS.
Camera de luat vederi are rolul de a tine randul de porumb si are grija sa nu calce pe el. Principiul din spate pare simplu acum: un computer citeste fiecare fotografie, si sunt vreo 10 fotografii pe secunda, transforma fiecare planta într-un punct si cauta sa gaseasca punctele asezate în formula continua, adica într-o linie dreapta. Stiind si culoarea, verde, caci poate citi si culorile, atunci computerul decide ca nu trebuie sa se atinga de acest rand.
GPS-ul este util pentru ca masina sa stie precis cat e tarlaua. Cel mai bine, spune Dorinel Mihai, este sa fie folosit GPS-ul care a lucrat si la semanat, pentru mai multa acuratete
Prasila întai se face de obicei cand planta are 10-12 cm. Iar sistemul are avantajul ca aeriseste terenul. La o prasila chimica, terenul la suprafata nu e la fel de aerisist, pentru ca între randuri nu se mai întampla nimic. Si, daca la un moment dat vine o bura de ploaie, ea se pierde.
Prasitoarea Kongskilde are 5 organe active, asezate 2 cu 3, si acopera toata latimea unui rand. In laterale sunt doua roti cu crampoane, care au rol deflector, sa protejeze randul de plante de pamantul mobilizat de scormonitori. In plus, aceasta roata cu crampoane scoate afara radacina buruienii.
Facand o mobilizare a terenului la adancimea de 5-6 cm, daca ai o precipitatie cat de mica, ea se duce direct în sol, subliniaza Dorinel Mihai.
Sigur, aceasta agrotehnica nu este o noutate dezvoltata de Kongskilde. Danezii doar au dus prasila la un nivel superior. In sensul ca au montat pe utilaj o camera de luat vederi de la Claas. Camera citeste randul de porumb si indica operatorului cand este reglata perfect. Daca cumva tractoristul are o abatere de la traiectorie, prasitoarea stie sa compenseze singura, în asa fel încat sa nu scoata randul de porumb afara.
Daca abaterea depaseste 5 mm în cabina este emis un semnal acustic care îl avertizeaza pe tractorist ca face ceva gresit. Si semnalul se opreste doar dupa ce acesta s-a repus pe traseu. Insa prasitoarea compenseaza singura deplasarea. din cilindrii hidraulici montatî pe cadrul de prindere.
Un alt element important este ca fiecare sectie de prasit este independenta, actionata hidraulic, astfel ca la capatul tarlalei se ridica pe rand fiecare.
Tractorul executa întoarcerea, GPS-ul îl aseaza în dreptul urmatorului rand iar prasitoarea îsi face din nou alinierea cu randul de porumb.
In noiembrie 2013 la expozitia de masini agricole Agritechnica din Germania, Kongskilde a aratat si un prototip de VibroCrop complet robotizat. Adica nu avea nevoie de tractor, fiind autopropulsat, cu doua senile laterale. Sigur, este doar un concept, viitorul agriculturii la scara mica, fara tractor si tractorist. Dar, jucaria, interesanta, este propulsata de doua motoare electrice, tinute în viata de baterii. Motoarele actioneaza senilele si nu lucreaza decat pe doua randuri odata.
"In viitor vom încerca sa punem pe un astfel de sistem si o sectie de semanat, spune Dorinel Mihai. Motoarele electrice dezvolta 15 kW fiecare. Puterea lor însumata s-ar putea traduce în aproape 40 CP. Iar bateriile sunt puse deasupra senilelor pentru a le da o mai buna aderenta. Cand bateriile încep sa se goleasca, utilajul stie singur sa se întoarca în ferma, la o priza unde sa se reîncarca.
Nu este exclus ca peste ani sa existe si utilaje de prelucrare a solului autopropulsate. Ele ar sti cand sa se întoarca la ferma, acolo ar exista o statie de biogaz, care sa le realimenteze cu curent electric si apoi utilajele s-ar întoarce la munca.
Vibro Crop Robotti, cum se numeste conceptul dezvoltat de Kongskilde, se bazeaza tot pe camera de luat vederi si pe GPS, ca si utilajul tractat. In plus, un computer stie chiar sa îsi corecteze pozitia în lipsa semnalului GPS.
Deocamdata e doar un concept, nu stie nimeni în cati ani va fi pe piata. Dar ce firma e dispusa sa îsi cheltuie banii pe proiecte ce nu s-ar finaliza cumva?
Andrei OSTROVEANU
